Noiembrie

Editorialul numărului din luna noiembrie, intitulat „Civilizáció, kultúra, globalizáció” („Civilizație, cultură, globalizare”), este semnat de redactorul șef, Dáné Tibor Kálmán. Autorul tratează dilemele civilizației contemporane, cu toate ofertele ei tehnice. „Avem experiența efectului nivelului de civilizație asupra culturii. Să ne gândim doar la posibilitățile de accedere la informații și cultură, oferite prin intermediul internetului. Întrebarea este doar dacă tot ceea ce se oferă prin mijloacele moderne este autentic” – notează autorul.

În cadrul rubricii „Színpad” („Scenă”), profesorul Barta László continuă cu partea a treia istoria fostei formații de actori amatori din Cluj, denumită „Stúdió Színpad” („Teatrul Studio”), care a funcționat din anul 1960 până în 1987, an în care a fost interzisă de autoritățile comuniste. În cadrul aceleiași rubrici Csirák Csaba, din Satu Mare publică câteva fragmente din memoriile unor actori transilvăneni (Győrffy Rózsa, Elekes Emma, Krémer Manci și Csíky András), legate de Revoluția maghiară din 1956. Tot în această rubrică conferențiarul universitar și totodată scriitorul clujean Balázs Imre József semnează un articol intitulat „Az irodalom helyei: Bob Dylan Nobel-díjára” „(Locurile literaturii: pe marginea Premiului Nobel acordat lui Bob Dylan)”, articol dedicat celebrului artist american, laureat al Premiului Nobel pentru literatură. „Comisia Premiului Nobel pentru literatură, de această dată, a luat în calcul nu numai opera palpabilă a lui Bob Dylan, ci și efectul acesteia asupra întregii lumi” – notează autorul.

În cadrul rubricii „Enciklopédia” („Enciclopedia”), istoricul literar clujean Gaal György, în partea a doua a articolului său intitulat „A leánynevelés erdélyi úttörője: De Gerando Antonina” („Pioniera învățământului pentru fete din Transilvania: De Gerando Antonina”) continuă prezentarea vieții și operei întemeietoarei primei școli superioare pentru fete din Transilvania, De Gerando Antonina (1845–1914).

În cadrul rubricii „Emlék-lapok” („File din memorii”), istoricul sportiv Killyéni András, din Cluj, în articolul său intitulat „Hatvan éve nyert olimpiai ezüstérmet Orbán Olga” („60 de ani de la cucerirea medaliei olimpice de argint a scrimerei Orbán Olga”) rememorează clipele de glorie și cariera sportivă de excepție a celebrei floretiste clujene Szabó-Orbán Olga, câștigătoare a medaliei de argint la jocurile olimpice de vară de la Melbourne, din anul 1956. În cadrul aceleiași rubrici istoricul budapestan Süli Attila, sub titlul „Gábor Áron első csatája?” („Prima luptă a lui Gábor Áron?”) publică noi detalii despre lupta de la Hăghig (Covasna) dintre revoluționarii secui și asupritorii austrieci, de la data de 30 noiembrie 1848, luptă a cărui erou central a fost celebrul meșter pașoptist secui Gábor Áron, creatorul primelor tunuri secuiești.

În cadrul rubricii „Könyvesház” („Casa cu cărţi”) profesorul clujean Krajnik-Nagy Károly semnează, cu titlul „Család- és nemzedéktörténet” („O istorie familiară și de generație”), recenzia cărții lui Andrei Klein, intitulată „Lea. Családom története” („Lea. Istoria familiei mele”).

În cadrul rubricii „Vadrózsák” („Flori de măceş”), etnograful Halász Péter, sub titlul „… keserű a fullánkja, de édes a méze” („… amară-i înțeparea, dar dulce-i mierea”) descrie metodele seculare folosite în albinăritul ceangăilor din Moldova.

Coperta din faţă a revistei este ilustrată cu un superb instantaneu de arhivă dintr-un asalt între scrimerele Orbán Olga și Orb Katalin. Pe coperta din spate se poate vedea o secvență cu participanții la aniversarea zilei de Sf. Martin, din Cluj, fotografie realizată de Demeter Zsuzsanna. Fotografiile și ilustrațiile acestui număr au mai fost realizate de Francisco Antunes, Chris Hakkens, Krémer Csaba, Pete Souza și Soó Zöld Margit.