Martie

În numărul din luna martie istoricul și academicianul Egyed Ákos din Cluj-Napoca semnează editorialul intitulat „Népek tavasza, 1848” („Primăvara popoarelor, 1848”), comemorând izbucnirea Revoluției din 1848. Pornind de la cronologia evenimentelor la nivelul fiecărui oraș și țări unde au izbucnit revoluții în perioada respectivă, de la Palermo la Iași, autorul analizează în primul rând varietatea scopurilor vizate de către revoluționari, precum și formarea (sau de cele mai multe ori ne-formarea) solidarității între participanți.

În cadrul rubricii „Enciklopédia” („Enciclopedia”) medicul și profesorul universitar Ábrám Zoltán din Târgu-Mureș semnează un articol despre preotul reformat și omul de știință Bod Péter, respectiv moștenirea religioasă și culturală lăsată de el în urmă cu 300 de ani.

În cadrul aceleași rubrici istoricul Nagybaczoni Molnár Ferenc din Budapesta, în articolul său publicat sub titlul „A Múzsa és az Énekesnő” („Muza și Cântăreața”) prezintă legătura de rudenie puțin știută dintre una dintre cele mai celebre cântărețe maghiare din anii 1950, Hollós Ilona, și muza poetului Ady Endre, Boncza Berta (Csinszka).

Cel de-al treilea articol din această rubrică este semnat de către istoricul de artă Jánó Mihály din Sfântu-Gheorghe, și prezintă în detalii frescele de peste 600 de ani, găsite în biserica unitariană fortificată din satul Dârjiu, județul Harghita. Acest ansamblu de picturi manuale a fost descoperit în luna mai a anului 1887, și a provocat un val de unimire printre cercetători datorită complexității și modului inedit în care prezintă scene bine-cunoscute din legenda Sfântului Ladislau.   

În cadrul rubricii „Emlék-lapok” („File de memorie”) republicăm articolul etnografului clujean Könczei Ádám intitulat „Hitelesebbet hitelesebben!” („Ceva mai autentic într-un mod mai autentic!”). Scris și publicat în urma anchetei lansate de către redacția Művelődés în anul 1975, articolul este o sinteză a opiniei personale-profesionale a autorului despre impactul emisiunii în limba maghiară difuzată de Televiziunea Română (lansată cu cinci ani în urmă) asupra culturii generale.  

În cadrul rubricii „Közösség” („Comunitate”) istoricul și doctorandul Horváth Csaba din Cluj-Napoca semnează un articol despre congregația enoriașilor romano-catolici maghiari din Viena. Autorul prezintă printr-un interviu realizat cu preotul Simon Ferenc istoria de peste 500 de ani a acestei parohii, precum și dificultățile și provocările cu care se confruntă această comunitate în prezent.

În cadrul rubricii „Galéria” („Galerie”) sculptorul Suba László din Turda semnează un articol despre tehnica emailării și istoria acestei tehnici de creație artistică.

În cadrul rubricii „Könyvesház” („Casa cu cărţi”) istoricul de literatură și artă Gaal György din Cluj-Napoca  semnează recenzia primului volum al jurnalului scris de istoricul și arhivarul Kelemen Lajos, care cuprinde anii dintre 1890 și 1920, și care a fost redactată de Sas Péter.

În cadrul aceleași rubrici doctorandul clujean Boér Ilka semnează articolul intitulat „Az erdélyi reformáció egy korai dokumentuma” („Un document timpuriu al reformației ardelene”), în care autoarea prezintă primul ”regulament” al bisericii protestante din Ardeal, scris de către umanistul sas Johannes Honterus, redactat de către Bernard Heigl și Thomas Șindilariu, republicat în 2017.  

În cadrul rubricii „Szabadidő” („Timp liber”) graficianul Takács Gábor din Cluj-Napoca semnează un articol-jurnal în care prezintă călătoriile sale în unica și fascinanta lume a Marocului.

În cadrul aceleași rubrici Balbinát Rencsik Emőke, educatoare din Cluj-Napoca, publică un articol despre calculatoare și efectul acestora asupra comunicării în familie.

Pe coperta din faţă a revistei apare o fotografie realizată de către Takács Gábor despre intrarea palatului regal din Fez, Maroc. Pe coperta din spate apare o fotografie a lui Mezei Elemér împreună cu poezia intitulată „Március” („Martie”) de Kányádi Sándor. Celelalte fotografii și ilustrații din revistă, pe lângă cele de arhivă, au fost realizate de Szent-Tamási Mihály, Magyar Bálint, Mudrák Attila, Horváth Csaba, Simon Miklós, Barkos Beáta, Marcin Szala și Takács Gábor.