Mai

Editorialul din această lună, intitulat „Pünkösd” („Rusalii”) este semnat de către etnograful și profesorul universitar Pozsony Ferenc din Cluj-Napoca. Autorul prezintă pe scurt obiceiurile legate de această sărbătoare, unele practicate și în zilele noastre, altele mai puțin cunoscute. După Primul Război Mondial evenimentele religioase au căpătat și un caracter național, iar în perioada dictaturii comuniste organizarea pelerinajului de la Șumuleu-Ciuc, chiar și între pereții bisericii și mănăstirii franciscanilor, a reprezentat un act politic, o mișcare silențioasă a opoziției.

În cadrul rubricii „Művelődés 70” republicăm articolul etnografului Kallós Zoltán despre obiceiul uratului de anul nou în Moldova. În această scriere apărută original în numărul din decembrie al anului 1968, autorul descrie în detalii această tradiție practicată în întreaga Europa la popoarele slave, germane și la români. Uratul conține elemente păgâne, și este considerat un act de magie pentru o recoltă mai bogată. Obiceiul uratului diferă din zonă în zonă, iar textele rostite cu ocazia acestuia au diferite variante, chiar și în același sat.

În cadrul rubricii „Enciklopédia” („Enciclopedia”) Doszlop Lídia, studentă la istoria artei, semnează un articol despre Ziua Internațională a Monumentelor și Siturilor Istorice, celebrată în data de 18 aprilie, și evenimentele lansate de către Muzeul Județean Mureș împreună cu arhitecții din cadrul proiectului numit „Marosvásárhely Műemléki Topográfiája” (Topografia Istorică a Orașului Târgu-Mureș) pentru a atrage atenția publicului asupra importanței conservării patrimoniului. În cursul celor două zile, cei interesați au avut ocazia de a participa la plimbări și vizite la monumente importante ale orașului, cum ar fi Palatul Toldalagi, Muzeul Industrial Secuiesc, Palatul Culturii sau Biblioteca Teleki, și de a afla informații interesante și mai puțin știute despre acestea. Autoarea rezumă prezentările acestei prime ediții ca fiind utile și de mare interes, și își exprimă speranța de a continua organizarea evenimentelor de acest gen și în anii următori.  

În cadrul rubricii „Emlék-lapok” („File de memorie”), în articolul său intitulat „Visszatérés a múlt homályából” („Întoarecere din obscuritatea trecutului”), profesorul universitar Bakó Botond din Aiud evocă viața și memoria surorilor D. Berde Amál și R. Berde Mária. Activitatea pictoriței și a scriitoarei se leagă în primul rând de Aiud și Cluj, dar în același timp și de întregul Ardeal, operele lor fiind considerate verigi semnificative în lanțul acelor legături istorico-culturale bogate, care au existat între cele două orașe de-a lungul secolelor. Autorul formulează explicit și scopul articolului său: deoarece dictatura comunistă de aproape jumătate de secol a izgonit și a nimicit practic memoria acestor doi creatori importanți ai vieții culturale ardelene, această scriere poate fi considerat o reînviere a amintirii și operei lor.

În cadrul aceleași rubrici istoricul și bibliotecarul Demeter Lajos din Sfântu-Gheorghe semnează articolul intitulat „A nagyajtai sporttörténetíró” („Istoricul de sport din Aita Mare”), o cronică a vieții și activității lui Moyses Frigyes. Doar puțini cunosc faptul că fratele mai mare al disidentului anticomunist Moyses Márton a fost un istoric de sport devotat, care a redactat revista numită „Nagyajtai Sport” („Sportul din Aita Mare”), considerată o adevărată curiozitate al acestui gen de jurnalism. Revista a apărut într-un singur exemplar, și a fost ilustrat și scris manual de către Moyses Frigyes și mentorul său, Kuttlik Rudolf. Informațiile sportive de interes local și internațional au ajuns la cititori prin expunerea singurului exemplar al fiecărui număr în vitrina unei cofetării. Între anii 1946 și 1972 au apărut 386 de numere ale revistei „Nagyajtai Sport”.

În cadrul rubricii „Galéria” („Galerie”), jurnalistul clujean Ferencz Zsolt semnează un interviu cu artista Horváth Gyöngyvér cu ocazia împlinirii a 66 de ani, și a expoziției organizate cu prilejul acestei aniversări la Muzeul de Artă. Cunoscută pentru graficile și tablourile sale, precum și pentru ilustrațiile de cărți realizate pentru editurile Dacia și Kriterion, Horváth Gyöngyvér este prezentă pe podiumul artelor plastice de 40 de ani, iar acest interviu este o spovedanie intimă despre visele, inspirațiile și motivațiile sale personale, care au determinat-o să parcurgă această cale profesională. În ceea ce privește „instrumentele” necesare pentru creație ea afirmă: „Atelier nu am avut niciodată. Întreaga locuință este atelierul meu, și dacă omul vrea o lucrare bună, o poate face și la colțul mesei. Aici doar atitudinea contează. Atitudinea pozitivă și umilință față de ceea ce faci…”

În cadrul rubricii „Könyvesház” („Casa cu cărţi”) istoricul și academicianul Egyed Ákos din Cluj-Napoca semnează o recenzie a cărții intitulate „Erdély jogtörténete” („Istoria dreptului în Transilvania”), un volum redactat de Veress Emőd. „(…) este o lucrare științifică și manual în același timp, care prezintă formarea dreptului în Transilvania în istoricitatea sa” – notează Egyed Ákos.

În cadrul aceleași rubrici publicăm recenzia cărții intitulate „Fegyverek magyar kézben” („Arme în mâinile maghiarilor”) de Hidán Csaba László, semnată de istoricul și profesorul clujean Lakatos Artur. Autorul recenziei apreciază acest volum ca fiind o sinteză excepțională a artelor de război practicate în Evul Mediu, care oferă o descriere amplă de la cele mai simple tehnici până la reprezentarea luptătorilor în fresce.  

În cadrul rubricii „Vadrózsák” („Flori de măceș”) sculptorul Suba László din Turda semnează o cronică a Breslei Olarilor din Turda, a Societății Olarilor și a Uzinei Fraților Tompa. La începutul secolului precedent creațiile și produsele olarilor din Turda au fost cunoscute nu numai în întreaga Transilvanie, dar și în Ungaria. Autorul prezintă pe scurt istoria olăritului din această zonă, precum și încercările de astăzi de a continua această tradiție, accentuând faptul că fiind „o valoare națională”, obiectele care încă există trebuie păstrate cu grijă pentru generațiile următoare.  

În cadrul rubricii „Tudomány” („Știință”) Kékedy-Nagy László, chimist și profesor universitar din Cluj-Napoca, publică articolul intitulat „Élelmiszer-adalékok – mítoszok és valóság” („Aditivi alimentari – mituri și adevăr”), articol în care autorul, printr-o scurtă prezentare istorică a dezvoltării tehnicilor de procesare a alimentelor, respinge teoriile false legate de efectele nocive ale tuturor aditivilor din alimentele zilnice, bazându-și argumentele pe fapte științifice.

Coperta din faţă a revistei este ilustrată cu un instantaneu realizat de Kiss Gábor cu ocazia așa-numitului „Miracol Răsunător”, un eveniment organizat în cadrul celei de-a 8-a ediție a Săptămânii Cărții din Cluj-Napoca. Pe coperta din spate apare o fotografie a lui Nagy Barna despre altarul situat în șaua dintre Șumuleul Mare și Șumuleul Mic. Celelalte fotografii și ilustrații ale revistei, pe lângă cele de arhivă, au fost realizate de Korniss Péter, D. Berde Amál, Kuttlik Rudolf, Moyses Frigyes, Horváth Gyöngyvér și Horváth László.