Aprilie

În numărul din aprilie Hegedüs Csilla, vicepreședintele pentru cultură al Comitetului Executiv al UDMR, semnează editorialul intitulat „Örökségünk őrei – Fogadj örökbe egy műemléket” („Gardienii patrimoniului – Înfiază un monument istoric”). Autorul prezintă programul lansat unor grupuri de elevi în acele județe, în care maghiarii sunt minoritari. Scopul programului este păstrarea clădirilor istorice pentru viitoarele generații, și prin urmare, dezvoltarea comunității maghiare și consolidarea identității culturale și naționale în zonele în care numărul maghiarilor este în scădere. Autoarea accentuează faptul că această mișcare culturală, datorită succesului său, este deja considerat un exemplu la nivel european, deoarece imaginația și creativitatea participanților este remarcabilă: au organizat numeroase evenimente (serate slam poetry, saloane literare, concursuri de fotografie și desen, concerte) prin care au promovat și au umplut din nou cu viață monumentele uitate ale Transilvaniei și Banatului.

În cadrul rubricii „Művelődés 70” republicăm articolul folcloristului cercetător Szenik Ilona despre metoda Kodály, apărut inițial în numărul din iulie 1971 al revistei. Autoarea prezintă în detalii și cu exemple această modalitate foarte răspândită în educația muzicală timpurie a copiilor, enumerând instrumentele acestei pedagogii: folosirea semnelor spațiale cu mâna pentru a arăta înălțimea sunetelor notarea cu linii a ritmului muzical, precum și dezvoltarea auzului armonic și polifonic. Motivul și concluzia pentru aplicarea acestei metode și în zilele de astăzi este faptul că prin instrumentele sale simple și ușor de înțeles aduc mai aproape lumea muzicii de ascultător încă de la o vârstă fragedă, contribuind la dezvoltarea gândirii muzicale a fiecăruia dintre noi.

În cadrul rubricii „Közösség” („Comunitate”) elevul de liceu din Odorheiu Secuiesc, Gudor Hunor, în articolul său intitulat „forradalom.ma 2.0 – altfel” („revoltutie.azi 2.0 – altfel”) descrie în amânunte comemorarea Revoluției Maghiare din 1848-49, desfășurat în orașul său în data de 15 martie. Evenimentul ajuns deja la a doua ediție, organizat de către actorii și artiștii Teatrului Tomcsa Sándor, este de fapt o revocare exactă și cronologică a întâmplărilor istorice de la Pesta. Fiecare personaj important este jucat de către un actor, iar spectatorii pot participa la evenimente ca și revoluționari, urmărindu-i și ascultându-i pe liderii revoluției la fiecare locație memorabilă. Astfel mulțimea adunată nu doar privește, dar se și implică activ în revocarea întâmplărilor.

În cadrul rubricii „Emlék-lapok” („File de memorie”), în articolul său intitulat „Pelikánszobor a Duna-delta áldozatainak” („Statuie de pelican pentru victimele Deltei Dunării”), medicul și profesorul universitar Ábrám Zoltán din Târgu-Mureș evocă inaugurarea statuii amplasată în satul Câmpenița, județul Mureș, în memoria victimelor și tuturor celor care au fost duși în coloniile de muncă din Delta Dunării în anii ’50.

În cadrul aceleași rubrici profesorul universitar pensionar din Kaposvár (Ungaria), Fülöp László semnează un articol despre familia și moștenirea lui Gyulaffy László, căpitanul Cetății Csobánc, unul dintre cei mai importanți eroi ale luptelor împotriva turcilor din anii 1500. Cu toate că rădăcinile familiei Gyulaffy provin din zona Transdanubiei de Vest și a lacului Balaton, s-a mutat în Ardeal în anii 1570, și a jurat loialitate primului principe al Transilvaniei, Ioan Sigismund. Fiind generalul lui Ștefan Báthory în lupta de la Sânpaul din 1575, a fost răsplătit cu Cetatea din Cehu Silvaniei și cu 63 de sate. În zilele de astăzi numele familiei se păstrează numai în denumirea unui sat (Gyulafirátót) și a școlii locale, precum și a câtorva străzi.

În cadrul rubricii „Enciklopédia” („Enciclopedia”) consilierul științific al Institutului de Științe Literare din cadrul Academiei Ungare de Științe (MTA), Bartók István prezintă istoria și rolul familiei Tauffer în viața și istoria Clujului.

În cadrul aceleași rubrici istoricul Clujean T. Szabó Csaba, în articolul său intitulat „Az ókori Róma története a magyar historiográfiában” („Istoria Romei antice în istoriografia maghiară”) prezintă acele resurse istorice, scrise original sau traduse în limba maghiară, în care lumea Romei antice este prezentată și reprezentată, și prin care cititorul de astăzi își poate forma o imagine amplă și autentică despre aceasta.

În cadrul rubricii „Könyvesház” („Casa cu cărţi”) publicăm două recenzii ale cărții intitulate „Táji tagolódás Erdély népi építészetében” („Zone de arhitectură rurală în Transilvania”), scrise de către Balassa M. Iván, etnograf din Budapesta, și de către Pozsony Ferenc, etnograf și profesor universitar din Cluj-Napoca.

În cadrul rubricii „Forma-bontó” („Cu alte cuvinte”) publicăm interviul imaginar lui Vargha Mihály, sculptor și directorul Muzeului Național Secuiesc din Sfântu-Gheorghe, cu graficianul Baász Imre, decedat în anul 1991.

Coperta din faţă a revistei este ilustrată cu o fotografie cu pelicane, instantaneu realizat în Delta Dunării de către Ábrám Zoltán. Pe coperta din spate este o fotografie a lui Furu Árpád. Celelalte fotografii și ilustrații ale revistei, pe lângă cele de arhivă, au fost realizate de către Balázs Attila, Ábrám Zoltán, Ferenc Tamás, Tóth László, Elekes Károly și Baász Imre.