Mai

Editorialul din această lună, intitulat „Ki asszonya a »Mi Asszonyunk«?” („Doamna cui este »Doamna noastră«?”) este semnat de către preotul reformat și preotul universitar Péter István din Cluj-Napoca. Fiind în atenția întregii lumi datorită incendiului petrecut cu câteva săptămâni în urmă, care a distrus parțial catedrala iconică Notre Dame din Paris, autorul prezintă pe scurt istoria de câteva secole bune a acestui monument fără pereche, și posibilitățile de reconstruire ale acesteia în prezent.  

În cadrul rubricii „Enciklopédia” („Enciclopedie”) muzeologul și istoricul Miklósi-Sikes Csaba din Sümeg (Ungaria) publică un articol despre scriitorul Kisfaludy Sándor, unul dintre precursorii romantismului în literatura maghiară, și călătoriile acestuia în Ardeal, punând accentul pe legăturile acestuia cu comuna Atid, unde și-a petrecut anii de serviciu militar.

În cadrul rubricii „Emlék-lapok” („File de memorie”) Fülöp László, profesor universitar pensionar din Kaposvár (Ungaria), semnează un articol despre ogarii principelui Gheorghe Rákóczi I., în baza evidenței ținute de către maestrul de vânătoare Rudnai Zsigmond din anul 1644.

În cadrul rubricii „Galéria” („Galerie”) publicăm cea de a doua parte a articolului semnat de către istoricul de artă Jánó Mihály din Sfântu Gheorghe, intitulat „Széljegyzetek Barabás Miklós önéletrajzához” („Însemnări la autobiografia lui Barabás Miklós”). În aceeași rubrică sculptorul turdean Suba László semnează articolul intitulat „Bibliai gondolatok a művészetben” („Gânduri biblice în arte”), în care evocă scriitori și artiști care și-au exprimat propria opinie privind relația dintre om și religie prin creațiile lor.

În cadrul rubricii „Könyvesház” („Casa cu cărţi”) jurnalistul pensionar Máriás József din Nyíregyháza (Ungaria) semnează un articol despre noua revistă cultural-literară (re)lansată în Satu-Mare în ianuarie 2019, intitulată Szamos.

În cadrul rubricii „Tudomány” („Știință”) Pethő László, sociolog și lector universitar pensionar din Jászberény (Ungaria), publică articolul intitulat „Heller System, avagy egy találmány nagyívű karrierje” („Heller System – cariera remarcabilă a unei invenții”), articol în care autorul prezintă activitatea renumitului inginer și om de afaceri de origine orădeană Heller László (născut Schwartz Mór).

În rubrica „Színpad” („Scenă”) actrița Nászta Katalin din Sfântu-Gheorghe evocă, pornind de la câteva caiete-program de teatru, câteva gânduri legate de spectacolul Műtét (Operația) de Tomcsa Sándor, jucat pe scena Teatrului Maghiar de Stat din Cluj-Napoca în stagiunea 1982/1983. În cadrul aceleași rubrici jurnalista Kocsis Kitty din Miercurea-Ciuc publică un articol despre Ioan Căianu cu ocazia aniversării a 390 de ani de la nașterea renumitului călugăr și gânditor, referindu-se și la evenimentele culturale/muzicale care vor fi organizate în cursul anului pentru comemorarea acestuia.

Pe coperta din faţă a revistei apare panorama orașului Sümeg cu palatul episcopal în prim-plan, o fotografie realizată de către Demeter Zsuzsanna. Coperta din spate este ilustrată cu o pictură a lui Barabás Miklós, intitulată Vásárra induló román család (Familie românească plecând la târg). Celelalte fotografii și ilustrații ale revistei, pe lângă cele de arhivă, au fost realizate de către Miklósi-Sikes Csaba, Alexander von Bensa Markttag, Barabás Miklós, Suba László, Csók István și Pethő László.