Ianuarie

În editorialul său din luna ianuarie redactorul-șef Dáné Tibor Kálmán prezintă câteva gânduri legate de noul an, numit și anul european al patrimoniului cultural. Autorul identifică cele mai importante aspecte care din punctul de vedere al Uniunii Europene se consideră parte integrantă a patrimoniului, cum ar fi monumentele istorice, creațiile artistice, siturile arheologice, dar și tradițiile lingvistice sau modurile de expresie artistică, ajungând la concluzia că programul numit ”Örökségünk őrei – Fogadj örökbe egy műemléket” (”Gardienii patrimoniului – Adoptă un monument istoric”) lansat cu cinci ani în urmă în Transilvania a servit ca și idee de pornire în dezvoltarea ideii și promovării acestei inițiative al Uniunii Europene.   

La șaptezeci de ani de la apariția primului număr al revistei Művelődés membrii redacției și-au propus ca în fiecare număr din acest an să publice câte-un articol din arhivă, care pot fi considerate actuale și în zilele de astăzi, comemorând astfel cei mai semnificativi autori și colaboratori ai revistei. Astfel am lansat o nouă rubrică intitulată ”Művelődés 70”. În cadrul acesteia în primul număr din acest an am republicat articolul lingvistului clujean Murádin László intitulat ”Az aranyosszéki nyelvjárás” (”Dialectul din Scaunul Secuiesc al Arieșului”), apărut pentru prima oară în iunie 1971. Scrierea, prin tema sa, se leagă de editorialul acestei luni, prezentând un segment important al patrimoniului nostru cultural, ci anume elementele lingvistice cunoscute și mai puțin cunoscute ale zonei Arieșului.

În cadrul rubricii „Közösség” („Comunitate”) profesorul pensionar Bartha György din Miercurea-Ciuc semnează articolul intitulat „Magyarpéterfalvi gondolatok” („Gânduri din Petrisat”), o scriere cu o notă mai personală despre obiceiurile de Crăciun și viața școlară din satul în care a copilărit, evocând propriile sale amintiri.

În cadrul aceeași rubrici tânărul istoric din Cluj-Napoca, Fazakas László semnează un articol despre primul site de istorie, Erdélyi krónika (Cronica Transilvaniei), lansat cu un an în urmă. Scrierea este de fapt o balanță anuală a paginii: cu patru noi rubrici introduse în cursul anului 2017 și 205 de articole în total se poate spune că cea mai mare realizare a redacției site-ului a fost înscrierea acestuia în baza de date numită Magyar Tudományos Művek Tára (Registrul Operelor Științifice Maghiare), și astfel toate articolele apărute pe site se consideră publicații oficiale, și se punctează conform reglementărilor sistemului de granturi și burse din Ungaria.    

În cadrul rubricii intitulate „Emlék-lapok” („File de memorie”) neonatologul și istoricul Szabó József din Diosig semnează un articol despre perioadele în care, conform unor surse neconfirmate și a unor legende locale, coroana maghiară s-ar fi aflat în zona Văii Ierului. În prima parte a articolului, publicată în acest număr al revistei, autorul sintetizează acele surse istorice, care conțin informații privind drumul nesigur și dur al celui mai important simbol al nației maghiare, comparându-le cronologic cu zvonurile care circulă printre oameni de câteva secole.

În cadrul rubricii „Enciklopédia” („Enciclopedie”), în articolul său intitulat „Tudós és tudományszervező egyéniség” („Savant și organizator științific”) renumitul istoric și academician clujean Egyed Ákos comemorează unul dintre cei mai importanți oameni de știință ai secolului al 19-lea, unul dintre fondatorii Societății Muzeului Ardelean, Finály Henrik. Autorul prezintă portretul complet al profesorului universitar, evocând cele mai importante stații din viața personală și profesională a acestuia.

În cadrul rubricii „Könyvesház” („Casa cu cărţi”) istoricul și lectorul universitar din Cluj-Napoca, Murádin János Kristóf semnează recenzia cărții intitulate „A Golgota útján” („Pe drumul Golgotei”) de Gazda József.

În cadrul aceeași rubrici istoricul și profesorul pensionar clujean Gaal György semnează o recenzie a jurnalului tânărului din Sugeagu, Kabós Ferenc.

În cadrul rubricii „Galéria” („Galerie”), sculptorul Suba László din Turda creionează câteva gânduri despre relația complexă dintre artele plastice și literatură.

Coperta din faţă a revistei este ilustrată cu o fotografie realizată în anii 1930 cu ocazia unui spectacol de Crăciun. Pe coperta din spate apare o fotografie a lui Furu Árpád despre noul monument al libertății religioase din Turda. Celelalte fotografii și ilustrații ale revistei au fost realizate de către Vetési László, Ellinger Ede, Rohonyi D. Iván, Tőkés Béla și Farkas György.