Februarie

În editorialul din luna februarie, profesorul și istoricul Lakatos Artur din Cluj-Napoca așterne câteva gânduri legat de Marea Adunare de la Alba Iulia din 1 decembrie 2018 și mesajul pe care aceasta o poate avea maghiarilor din Transilvania cu ocazia sărbătoririi centenarului.

În cadrul noii rubrici „Művelődés 70” republicăm un articol al lingvistului și academicianului clujean Péntek János, intitulat „Szempontok a népi szakszókincs gyűjtéséhez” („Aspecte privind colectarea datelor din vocabularul tradițional”). Autorul prezintă recomandări și idei practice privind procesul de colectare a datelor din mediul rural, cu exemple din vocabularul de specialitate a diferitelor meșteșuguri tradiționale.

În cadrul rubricii „Közösség” („Comunitate”), în articolul său intitulat „Színházszekér jó úton, a <világvégétől> hat kilométerre” („Căruță de teatru pe drum bun, la șase kilometri de <sfârșitul lumii>”), dramaturgul Demeter Kata din Cluj-Napoca prezintă un raport mai puțin oficial despre cea de-a nouăsprezecelea ediție a festivalul de teatru amator organizat în satul micuț numit Șiclod din județul Harghita. Pe lângă datele și informațiile „măsurabile” ale acestui eveniment (ex. numărul participanților, localitățile din care au venit aceștia, programul festivalului, etc.) autoarea pune accentul pe valoarea spirituală a acestuia, subliniind faptul că acești oameni simpli de cele mai multe ori își sacrifică propriul timp liber de după munca grea de pe câmp sau din jurul gospodăriei pentru a crea ceva unic, care formează o legătură puternică între ei.      

În cadrul rubricii intitulate „Emlék-lapok” („File de memorie”) publicăm cea de a doua parte a articolului semnat de neonatologul și istoricul Szabó József din Diosig despre perioadele în care, conform unor surse neconfirmate și a unor legende locale, coroana maghiară s-ar fi aflat în zona Văii Ierului. În această a doua parte a articolului autorul continuă discutarea și clarificarea acelor informații istorice neoficiale, conform cărora cel mai important simbol al nației maghiare s-ar fi aflat în zona Văii Ierului.   

În cadrul aceleași rubrici apare un articol semnat de către Barkóczy László și Fülöp László, ambii profesori universitari din Kaposvár, Ungaria, despre una dintre cele mai vechi familii de nobili din Transilvania, familia Gyulai, discutând mai în detalii testamentul unuia dintre membrii acesteia, Gyulai Ferenc, și moștenirea lăsată posterității.

În cadrul rubricii „Enciklopédia” („Enciclopedie”) istoricul și profesorul pensionar Gaal György din Cluj-Napoca semnează un articol comemorativ despre faimosul medic și profesor universitar Purjesz Zsigmond, numit și „doctorul doctorilor”. Autorul evocă cele mai importante evenimente și perioade din viața profesională a acestuia, enumerând dezvoltările și inovațiile medicale pe care acesta le-a introdus în tratarea pacienților la sfârșitul secolului al 19-lea. 

În cadrul rubricii „Könyvesház” („Casa cu cărţi”) psihopedagogul din Cluj-Napoca, Dáné Melinda Csilla semnează recenzia cărții intitulate „Az égből küldött napló” („Jurnalul trimis din cer”), scrisă de pictorița Fodor Nagy Éva. Autoarea acestui jurnal neobișnuit, inspirându-se din propriile sale trăiri tragice și din durerea de a-și pierde propriul copil, oferă răspunsuri la întrebări ce se ivesc în mintea fiecăruia dintre noi: Care este rolul nostru în lume? De unde provenim și încotro ne îndreptăm?

În cadrul aceleași rubrici jurnalistul pensionar din Nyíregyháza, Ungaria, Máriás József prezintă propriile sale reflexii privind două dintre cărțile scrise de Hitter Ferenc despre istoria locală a orașelor Baia Sprie și Baia Mare.  

În cadrul rubricii „Galéria” („Galerie”), jurnalista Csog Szidónia din Cluj-Napoca semnează un interviu cu pictorul Kovács Emil Lajos, unul dintre artiștii care continuă și reinventează tradițiile picturii de peisaj începută și practicată de către marii artiști ai coloniei din Baia Mare.

În cadrul rubricii „Vadrózsák” („Flori de măceş”) organizatorul de evenimente culturale din Odorheiu Secuiesc semnează un articol despre porțile secuiești, pornind de la cartea lui Balassa M. Iván intitulată „Székelykapuk régen és ma” („Porți secuiești pe vremuri și în zilele noastre”).

Coperta din faţă a revistei este ilustrată cu o fotografie realizată de Demeter Kata la festivalul de teatru amator din Șiclod. Pe coperta din spate apare o pictură a artistei Fodor Nagy Éva, fotografiată de Váczi Roland. Celelalte fotografii și ilustrații ale revistei au fost realizate de către Fodor Nagy Éva, Váczi Roland, Demeter Kata, Sütő Éva, Szabó József și Szabó Tamás.