2011 decembrie
2011.12.16.2012 ianuarie
2012.01.16.În anul 2011 au apărut 12 numere ale revistei, fiecare în jurul zilei de 15 a lunii. În numărul din ianuarie am evocat personalităţile de cultură a generaţiilor din familia Veress (Gábor, István sen. şi István jun) din Aiud; au fost prezentate de către vechiul colaborator localnic al revistei: bibliotecarul Dénes Győrfi. Am publicat articole legate de Asociaţia Corurilor Maghiare din Transilvania, care a fost reînfiinţată cu 15 ani în urmă. Conform tradiţiei revistei, s-a acordat o atenţie deosebită activităţii instituţiilor de cultură din Cluj: Editura şi Tipografia „Gloria” a fost înfiinţată în urma cu două decenii. Timp de 8 ani revista noastră a fost tipărită la această tipografie. În Galeria „Művelődés” au fost prezentate picturile lui Péter Wagner legate de Câmpia Transilvaniei. Profesorul universitar Dezső Buzogány din Cluj a fost distins cu premiul Károli. Activitatea sa a fost prezentată de academicianul László Kósa, renumit istoric al culturii maghiare. Istoricul Levente Benkő evocă calvarul din perioada dictaturii comuniste al monumentului paşoptiste de la Vécer (Bazinul Baraolt). În numărul din februarie Levente Benkő evocă viaţa şi activitatea unui martir al dictaturii comuniste, studentul Márton Moyses, originar din Aita Mare, jud. Covasna, care, încă licean fiind, s-a solidarizat cu revoluţia maghiară din 1956, fiind condamnat şi persecutat politic de către autorităţile comuniste, şi care s-a sinucis la Braşov în februarie 1970. În cadrul rubricilor revistei: Enciclopedia, Viaţa tradiţională au fost publicate articole legate de personalităţi de cultură din Banat (Béla Ambrózy – Timişoara), din jud. Mureş (Pál Teleki – Dumbrăvioara), Harghita (Gáspár Tamási – Lupeni), jud. Cluj (Zoltán Uray – Cluj). În rubrica Galeria „Művelődés” sunt publicate însemnările şi lucrări artistice graficianului Gábor Takács cu titlul: Câteva zile la Istambul. Un studiu important pentru bibliotecari l-am publicat în două numere consecutive: Anna Magdolna Sipos: Summum bonum în bibliotecile europene? Integrarea europeană şi cadrul juridic al bibliotecilor. În numărul din martie evenimentele anului revoluţionar 1848 au fost evocate de istoricul Levente Benkő: „Cu sentimente pioase şi patriotice”. Memoria revoluţiei din 1848–49 în presa din Tg. Secuiesc. O temă interesantă, blazoane ardelene şi activitatea heraldică a etnografului Balázs Orbán sunt abordate în articolele lui Attila Szekeres din Sf. Gheorghe şi Jenő Zepeczaner din Odorheiu Secuiesc. În Galeria „Művelődés” am publicat articolul: Attila Bögözi: Însemnări pe marginea expoziţiei caricaturistului Pál Léphaft din Serbia cu ocazia expoziţiei sale, organizată la Studioul de Radio Cluj. Acest număr al revistei este deosebit de bogat în scrierile care contribuie la mediatizarea valorilor culturale maghiare legate de meleagurile noastre. Ágoston Dvorácsek şi Miklós Józsa evocă viaţa şi activitatea savantului din Aita Medie, József Benkő (1740–1814). Profesorul universitar din Timişoara, György Matekovits, în articolul său, intitulat Pax corporis în viziunea medicului dentist, prezintă activitatea lui Ferenc Papai Páriz, născut în Dej, ajuns profesor renumit la Colegiul Bethlen din Aiud în secolul al 18-lea. Revista Művelődés, ca organ al Ministerului Culturii a sărbătorit a 20-a aniversare de la mutarea sa din Bucureşti la Cluj. Cu această ocazie am organizat mai multe întâlniri cu cititorii revistei în judeţul Cluj, Alba, Sălaj şi Maramureş. Am reuşit să prezentăm revista şi la Muzeul de literatură „Sándor Petőfi” din Budapesta, în cadrul unei conferinţe de istorie a culturii, a revistelor de limba maghiară. O parte din materialele prezentate le-am publicat în numărul din aprilie, începând cu acest număr revista apare cu o copertă nouă. Articole mai importante: Zsolt Szabó: În straie noi, László Kósa: Istorie, tradiţie şi societate în Câmpia Transilvană, Péter Sas: Aniversarea revistei Művelődés, Albert Fekete: Pregătirea superioară în arta peisajeră şi revista Művelődés. Axa Budapesta –Stana – Cluj, János Oláh: Deceniile revistei Művelődés. Reinaugurarea grupului statuar Matia Corvin din Cluj este comemorată de reportajul istoricului Levente Benkő, iar amănuntele despre întâlnirea tradiţională de pe Muntele Riseghea din Izvorul Crişului se pot citi în articolul intitulat: Naşterea şi trăinicia unei tradiţii, semnat de profesorul Pál Buzás. In Galeria „Művelődés” sunt prezentate două artiste din Miercurea Ciuc: Klára Bakó şi Ágnes Szente, mamă şi fiică. Vechiul nostru colaborator László Szatmári prezintă în serialul său recentele sale cercetări legate de bisericile de lemn şi clopotniţele din Transilvania: Filpişul Mare, Torba, Păltiniş, Satu Mic şi Agrişteu. În numărul din mai a fost sărbătorite trei aniversări: 20 de ani de la reînfiinţarea Societăţii Maghiare de Cultură din Transilvania (EMKE), 90 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei Corurilor din Transilvania şi 120 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei Carpatine din Transilvania (EKE). A publicat reportaje şi articolele mai importante legate de aniversări, printre care articolele academicianului Ákos Egyed, Hugó Ágoston, László Barabás, Árpád Muzsnay, Mihály Guttman, József Kötő, Zoltán Banner, Radu Lupescu. În numărul din iunie istoricul Levente Benkő semnează un reportaj despre Zilele bibliotecii din Şimleul Silvaniei, György Gaal despre Adunarea generală a Societăţii Kelemen Lajos pentru Ocrotirea Monumentelor, Lajos Sylvester despre Puterea şi tăria comunei Ozun din jud. Covasna. Tot din Sfântu Gheorghe Zsolt Székely, în articolul său întitulat Câteva gânduri pe marginea istoriei secuilor. Aniversarea a 10 ani de la moartea arheologului Zoltán Székely, aduce un omagiu fostului director al Muzeului Naţional Secuiesc din localitate. În Galeria „Művelődés” Miklós Forró prezintă activitatea graficianului Ferenc Siklódy din Miercurea Ciuc. Despre folclorul muzical din Floreşti jud. Cluj Annamária Madarász Dulai publică trei articole în trei numere. Mai multe documente (manuscrise) recent descoperite ale profesorului Bolyai Farkas, ale fiilor săi, János, renumitul matematician (născut la Cluj în l802) şi Gergely, precum şi ale familiei lui Dániel Vajda, au fost prezentate de Róbert Oláh-Gál. (nr. 6.) Pentru îmbunătăţirea relaţiilor cu cititorii din Sălaj, am iniţiat o serie a prezentării activităţii intelectualilor maghiari, care s-au născut sau şi-au desfăşurat activitatea lor în judeţ. Printre cei prezentaţi sunt profesori de geografie, redactori, arheologi, actori, pictori. În interviul intitulat „Iubeşte acest pământ numit Ardeal”, profesorul Attila Gáspár stă de vorbă cu János Kovács Kuruc. De fapt, autorul acestor interviuri, unul dintre animatorii vieţii culturale sălăjene, care doreşte să publice un volum ilustrat pe această temă. Levente Benkő, în numărul din iulie, într-un documentar amplu, prezintă lagărul de prizonieri de la Arini (jud. Braşov), lagăr în care (pe lângă cel învecinat de la Feldioara, precum şi multe altele) şi-au pierdut viaţa mulţi etnici maghiari şi germani în iarna anului 1944-45. În Galeria „Művelődés” sculptorul clujean Lehel Lőrincz este prezentat de István Orbán. Lajos Fülöp, directorul muzeului etnografic din Cristuru Secuiesc prezintă activitatea sculptorului naiv din Inlăceni, jud. Harghita, Domokos Demeter. Miklós Józsa evocă activitatea Societăţii Culturale Maghiare din Transilvania, filiala Aiud, din primul sfert de secol de existenţă. Botond Makay în reportajul său ne informează despre aşezarea plăcii comemorative poetului lui János Arany în Reşiţa. Cu ocazia alegerii ca membru al Academiei Maghiare de Ştiinţă a profesorului Universităţii „Babeş–Bolyai” Ferenc Pozsony, am prezentat activitatea sa printr-un material semnat de către academicianul László Kósa. Numărul din august este deosebit de bogat privind prezentarea valorilor culturale, interculturale din judeţul Cluj. Am publicat un material cu ocazia a 100 de ani de la naşterea celui mai renumit dansator popular din Viştea, István Szallós Mundruc (1911 – 1977), centenarul fiind omagiat în cadru festiv în satul său natal. Muzeul etnografic din Săvădisla este prezentat de întemeiatorul acestuia Imre Zeyk Boldizsár, în Galeria „Művelődés” este prezentată activitatea a doi graficieni clujeni: Ioachim Nica şi Liviu Vlad, cu ocazia vernisajului expoziţiei lor comune, intitulată Clar obscur de Bonţida în cadrul Zilelor Castelului Bánffy din comuna clujeană. Istoria staţiunii balneare de odinioară din Ocna Mureşului este prezentată de profesorul Ágoston Dvorácsek. Centenarul naşterii omului literar clujean, Imre Mikó este comemorat în două numere consecutive de către autorul István Tas Szász, accentuat fiind în primul rând activitatea sa organizatorică din perioada interbelică, atât pe tărâm literar, cât şi pe cel politic, în parlamentul României. Graficianul şi pictorul Endre Nagy a lucrat decenii la rând la Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, ca scenograf. După pensionare a prins aripi în activitatea sa artistică. În scrierea sa, criticul de artă István Orbán analizează toată opera pictorului, cu această ocazie am publicat şi mai multe reproduceri de tablouri ale artistului. Profesorul universitar Béla Balázs Végh publică în acest număr un studiu amplu despre ritualurile de iniţiere ale comunităţii din Hrip, jud. Satu Mare. Júlia Zsigmond, prin studierea a trei generaţii, prezintă viaţa femeilor din microcultura societăţii tradiţionale secuieşti din Arcul Carpatic. În numărul din octombrie al revistei, au fost prezentate lucrările Conferinţei Asociaţiei pentru Ocrotirea Monumentelor Istorice din Ţara Crişurilor, Banat şi Maramureş, ediţia a XVII-a, dedicată în bună parte relaţiilor interculturale dintre judeţele Bihor şi Békés. Activitatea profesorului universitar Ferenc Wanek din Cluj a fost prezentată de Géza Starmüller cu ocazia decernării unui premiu internaţional. Din moştenirea istoricului de cultură Lajos Kelemen a fost publicat de cercetătorul Péter Sas un inventar al operelor de artă ale familiei Petrichevich-Horváth, donate bisericii unitariene din Cluj, unele piese datând din secolul al XV-lea. Portretul scriitorului şi animatorului vieţii literare maghiare din România, din perioada interbelică, Miklós Bánffy, a fost schiţat de publicistul József Máriás, fost redactor şef al cotidianului din Satu Mare, Szatmári Hírlap. Viaţa şi peripeţiile familiilor maghiarilor, emigraţi şi pe urmă întorşi din Canada, din primele decenii ale secolului trecut, este prezentată de Lajos Fülöp, directorul muzeului din Cristuru Secuiesc, pe baza jurnalelor lui Sándor Varró. Pictor şi restaurator al unor opere de artă şi pedagog al generaţiilor de artişti clujeni a fost artista Margit Váczy, aniversarea a 100 de ani de la naşterea sa, a fost marcat de criticul István Orbán, organizator al expoziţiei jubiliare din Cluj. Numărul din noiembrie este dedicat evenimentelor culturale din Aiud (Zilele culturale maghiare), centenarului şcolii din Tormac (Banat) şi înfiinţării colecţiei vetrelor tradiţionale ţărăneşti din jud. Covasna. Despre documentele recent descoperite în arhiva de stat din Cluj, legate de literatura maghiară interbelică, importanţa revistei literare Pásztortűz, a vieţii redactorului şef, poetul clujean Sándor Reményik şi poeta Mária Berde publică un studiu vast Levente Benkő. Miklós Pavlovits din Seghedin prezintă monografia radioului poliglot din Voivodina (Serbia), profesoara Ilona Vajnár prezintă cele mai importante documente despre satul său natal, Vasileni, jud. Harghita. Într-un interviu realizat de colaboratorul nostru, Miklós Forró, artistul Sándor Vincefi, emigrat în Suedia, gonit de dictatura comunistă, mărturiseşte despre planurile sale artistice, precum şi despre cele ce privesc reîntoarcerea sa pe meleagurile natale din Ciuc. În numărul din decembrie sunt prezentate evenimentele culturale din Aiud (expoziţie, serată literară), precum şi sărbătorirea a 90 de ani de la înfiinţarea Asociaţii Corurilor Maghiare din România şi premierea celor ce au contribuit la succesele asociaţiei. În municipiul Gherla, Fundaţia „Téka” a organizat Festivalul Dansului Fecioresc din Câmpia Transilvaniei. Am contribuit la acest eveniment cu o expoziţie de pictură a lui Péter Wagner, care prezintă publicului 186 de lucrări legate de aceste meleaguri; precum şi cu lansarea în cadrul unui târg de carte al unui volum monografic, ce cuprinde studii despre cultura tradiţională a populaţiei maghiare din zonă, volum apărut prin grija editurii noastre. Repertoriul general al revistei publicat în acest număr, indicele ilustraţiilor şi al autorilor din anul 2011, arată că pe cele 384 de pagini A4 ale revistei au publicat cca. 140 de autori, printre care academicieni, profesori universitari de diferite specialităţi, dar şi profesori, artişti interesaţi de cultura maghiară din România, printre care am reuşit să activizăm şi mulţi din generaţia tinerilor specialişti, animatori ai vieţii culturale locale. Bineînţeles am înşirat numai o parte din temele considerate mai interesante, caracteristice tradiţiilor revistei, care a sărbătorit în luna mai anului trecut 20 de ani de la apariţia în Cluj, redacţia fiind mutată din Bucureşti după 33 de ani de la apariţie. Propunându-şi sprijinirea culturii maghiare din Transilvania, revista „Művelődés” a editat în acest anul 2011 6 cărţi: volumul doi de Antologie a revistei Kalotaszeg din Huedin (1997–2006); am reeditat un volum de eseuri şi publicistică a lui Elek Benedek, din perioada 1921–1929, scrieri apărute după reîntoarcerea autorului în satul său natal, Băţanii Mici (jud. Covasna); cele două volume ale lui Vencel Biró (1887–1964), istoric, fost profesor universitar din Cluj despre istoria Academiei iezuite din Cluj, întemeiată de Ştefan Báthory, regele Poloniei şi principele Transilvaniei în 1579 şi despre fostul Liceu al piariştilor şi seminarul Báthory–Apor, azi Liceul Ştefan Báthory din strada Kogălniceanu. Am mai editat monografia bisericilor din lemn şi a clopotniţelor din judeţele Mureş şi Harghita şi un album artistic trilingv (maghiaro–româno–englez), intitulat Clar obscur de la Bonţida al artiştilor grafici Ioachim Nica şi Liviu Vlad din Cluj. Aceste cărţi au apărut datorită participării redacţiei la diferite proiecte editoriale, o parte în colaborare cu diferite edituri sau fundaţii (Asociaţia foştilor elevi ai Liceului Piariştilor din Cluj, Fundaţiile Communitas şi Szentimrei etc.) Poate cel mai important rezultat al activităţii revistei noastre este pentru anul 2011 reînnoirea şi actualizarea site-ului propriu. Azi, la o lună de la apariţia variantei tipărite a revistei, publicăm materialele noastre şi în format electronic, pe site-ul nostru. Materialele apar cu ilustraţii color, unde este cazul, şi conform statisticii (programul internaţional WTA) site-ul revistei este accesat zilnic de către peste o sută de cititori, lunar aproape 3400 cititori, în cursul ultimelor şase luni fiind accesat de către peste 11 000 de cititori din toată lumea. Cuprinsul revistei şi rapoartele anuale despre activitatea noastră apar şi în limba română, şi în limita posibilităţilor vor apărea şi într-o limbă de circulaţia internaţională, probabil engleză. Alte activităţi Conferinţe – 20 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei pentru Ocrotirea Monumentelor Lajos Kelemen din Cluj, la 7 februarie (reportajul ilustrat a apărut în mai). – 120 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei Carpatine din Transilvania Cluj, 90 de ani de la înfiinţarea Asociaţiei Corurilor Maghiare din Transilvania, 20 de ani de la reînfiinţarea Societăţii de Cultură Maghiară din Transilvania, la 12 aprilie, articolele au apărut în numărul 5 din luna mai. – În perioada 25–28 mai s-a reorganizat târgul tradiţional de primăvară al cărţilor de limba maghiară din Cluj, în cadrul căruia am organizat o conferinţă împreună cu Kolozsvár Társaság şi Asociaţia Philobiblon Kriterion, am prezentat cărţile recent apărute şi am primit delegaţia scriitorilor din Ungaria (Levente Csender, Gergely Biró şi János Oláh), am organizat o expoziţie din documentele primului târg de acest gen la Cluj, organizat în urmă cu 70 de ani. – În cadrul Zilelor Maghiare din Cluj, susţinute şi de Consiliul Judeţean în 18–23 august am participat la târgul de cărţi în cadrul acestora, am organizat o drumeţie comemorativă Cluj–Stana în amintirea renumitului scriitor, grafician şi arhitect clujean, Károly Kós. – În 18-21 august am participat la Tabăra de vară a scriitorilor maghiari organizată în Tokaj (Ungaria), unde a fost prezentată revista şi cărţile editate de noi, legate de temele literaro–istorico–artistice. – Am participat la Congresul Uniunii Scriitorilor Maghiari din 28–29 septembrie la Budapesta, unde au fost prezentate revista şi cărţile editate de noi. Expoziţii – 4–6 februarie, Stana, căminul cultural: Grafica legată de Ţinutul Călatei, ale lui Péter Wagner. – 10 februarie, Baia Mare, Casa Teleki: Pasteluri din Câmpia Transilvaniei, ale lui Péter Wagner, – 20 mai Şimleul Silvaniei: Jurnal artistic sălăjean – pasteluri despre arhitectura sălăjeană, ale lui Péter Wagner (25 piese), 21 mai la Cehul Silvaniei, alte 25 de piese din jurnalul artistic al aceluiaşi autor. – 14–28 aprilie, Pápa, Ungaria: expoziţie despre revistele şi cărţile în limba maghiară din România interbelică. – Lunile mai – august, la sediul asociaţiei Kolozsvár Társaság, din Cluj: expoziţii şi prezentări de cărţi, reviste şi lucrări artistice legate de viaţa literară maghiară din România, dintre anii 1918–1947. – 22 august–20 septembrie, în cadrul Zilelor Castelului Bánffy: Bonţida în clar obscur al artiştilor grafici Ioachim Nica şi Liviu Vlad. – 4–7 noiembrie, Gherla la sediul Fundaţiei „Téka”: Pasteluri din Câmpia Transilvaniei ale lui Péter Wagner. – 4 decembrie, Aiud, Casa „Szász Pál”: Pasteluri din Câmpia Transilvaniei ale lui Peter Wagner. Întâlniri cu cititorii Jud. Cluj: 1 mai, Vârful Riseghea – serbările de mai la com. Izvorul Crişului, prezentarea numerelor ale revistei şi a antologiei Kalotaszeg vol. 2.; 31 iulie, Viştea – Centenarul naşterii dansatorului popular, István Szallós Mundruc. Jud. Alba: 8 decembrie, Aiud, la Casa „Szász Pál”: Prezentarea vieţii lui Jenő Szentimrei, scriitor, poet, dramaturg originar din oraş, cu ocazia a 120 de ani de la naşterea sa. Au fost prezentate şi cărţile editate de noi şi cele mai recente numere ale revistei. Jud. Covasna: 21–25 noiembrie, Baraolt, Aita Seacă, Vârghiş, în cadrul Săptămânii Culturale ale Bazinului Baraolt, la căminele de cultură, lansări de cărţi, prezentări ale revistei. Jud. Maramureş: 9-10 decembrie, Baia Mare, Casa Teleki: prezentarea revistei şi a cărţilor editate de noi. Jud. Mureş: 28 noiembrie, Tg. Mureş, în colaborare cu Fundaţia Helikon–Kemény János, în cadrul Serilor Helikon a fost prezentată viaţa şi activitatea lui Jenő Szentimrei. Jud. Sălaj: – 6–8 februarie, Stana: prezentarea numerelor noi ale revistei, antologiei Kalotaszeg şi nr. 10 din seria Caiete din Stana, editată în anul 2011 de noi; – 20 mai, Şimleul Silvaniei, în cadrul Zilelor Bibliotecii Báthory: prezentarea numărului 5 şi celor mai recente trei cărţi editate noi – Antologia Kalotaszeg vol. 2., Publicistica lui Elek Benedek şi cărţile lui Vencel Biró; – 21 mai, Cehu Silvaniei: evocarea activităţii scriitorului Jenő Szentimrei şi prezentarea revistei şi a cărţilor editate. – 14 decembrie, Şimleul Silvaniei: prezentarea revistei şi a cărţilor, târgul de carte de crăciun; – 15 decembrie, Cehul Silvaniei şi Zalău: prezentarea revistei şi a cărţilor, târgul de carte de crăciun. Am mai contribuit la întocmirea Calendarului cultural judeţean pentru anul 2011. Am organizat 2 workshopuri cu studenţii de la UBB, unul cu cei de la Facultatea de Teatru şi Arta Filmului şi cei de la Jurnalism, la Stana în perioada 15–20 mai; şi unul cu cei de la Facultatea de Ştiinţe Politice, la Rimetea (jud. Alba) în perioada 30 iunie–4 iulie, fiecare cu participarea a câte 15 studenţi, în colaborare cu Fundaţia Brassai, respectiv Fundaţia Szentimrei. Am participat la târgul internaţional de carte la Bucureşti, Cluj, Tg. Mureş şi Budapesta, împreună cu Editura Kriterion, . Nerealizări Nu am reuşit, din cauza condiţiilor financiare nefavorabile, deşi am fi dorit să continuăm editarea suplimentului trimestrial, intitulat „Könyvesház” (Casa cărţilor) – revistă de biblioteconomie, în colaborare Asociaţia Bibliotecarilor Maghiari din România, supliment care ar fi fost unicul for de pregătire profesională în limba maghiară al bibliotecarilor. Deşi am participat şi am colaborat la organizarea conferinţei ştiinţifice al elevilor din licee, nu am putut premia mai consistent activitatea lor, decât prin publicarea în parte a 6 lucrări mai reuşite, respectiv cu premii de cărţi publicate de revista noastră.. Tot din lipsa fondurilor, nu am putut plăti colaboratorii, şi nici n-am putut premia pe cei mai buni colaboratori din categoriile: literatură, popularizarea valorilor culturale din judeţul Cluj în fiecare an. Am rămas deficitari şi la capitolele: Sprijinirea şi îndrumarea activităţii revistelor regionale culturale (Huedin, Turda, Dej–Gherla) şi Realizarea unor suplimente tematice în funcţie de actualitatea unor evenimente culturale şi manifestări ştiinţifice, literare şi artistice. Ne-am deplasat de mai multe ori la Huedin, Gherla şi Turda pentru a găsi colaboratori, care să adune şi să scrie materiale pentru suplimentele locale, dar această iniţiativă a dat roade numai în cazul revistei Kalotaszeg, având în vedere că ei au reuşit să obţină şi nişte fonduri locale. Ne vom strădui, ca după trecerea perioadei de criză, să scoatem măcar trimestrial suplimentele regionale. Cluj, la 22 februarie 2012. Zsolt Szabó, redactor şef
