Martie

Editorialul lunii martie este semnat de către sociologul Brînzan-Antal Cristina, doctorand la Universitatea Națională de Servicii Publice din Budapesta, și prezintă câteva gânduri despre prima lună a primăverii, care, fiind luna zeului Marte, a marcat începutul anului în Roma antică. Prima săptămână a lunii este totodată sărbătoarea femeilor, dedicată rezultatelor obținute de către femei din întreaga lume, care simbolizează alianța tuturor femeilor care provin din diferite medii sociale și culturale. Ziua Internațională a Femeii este sărbătorită de la începutul anilor 1900, de pe vremea revoluției industriale, creșterii radicale a populației și expansiunii diferitelor ideologii, dar povestea acesteia datează de la jumătatea secolului precedent. În data de 8 martie 1857 patruzeci de mii de muncitoare au mărșăluit pe străzile New York-ului, cerând condiții de muncă mai bune. De-a lungul deceniilor femeile au organizat diferite proteste și conferințe pentru a obține drepturi egale și independență. Astăzi Ziua Femei nu mai are o conotație politică, dar dacă ne uităm la antecedentele istorice ale acestei zile, putem constata că indiferent de meseria aleasă, femeile vor avea întotdeauna ceva comun: reprezentarea unor valori identice.   

Pe paginile rubricii „Enciklopédia” („Enciclopedie”) publicăm două articole: cea de a doua parte a lucrării comemorative dedicate vieții renumitului scriitor Mikes Kelemen, scrisă de către profesoara Buksa Éva Mária, și un al doilea articol scris de către inginerul clujean Nagy Béla despre Krémer Ferenc, președintele fondator al Asociației Meșteșugarilor din Cluj. Krémer Ferenc a fost nu numai martor al celor mai importante evenimente ale secolului al 19-lea, ci și participantul acestora: s-a născut în era reformelor de la începutul anilor 1800, a luat parte în luptele Revoluției de la 1848, a trăit pe propria piele înfrângerea revoluției, dar în același timp, de la mijlocul secolului, respectiv în primii zece ani ai dualismului, a avut ocazia să devină o personalitate foarte activă și importantă în viața comunității clujene.

În cadrul rubricii „Emlék-lapok” („File de memorie”) inginerul pensionar Makai Zoltán din Oradea publică articolul intitulat „XIII. Károly svéd király legendás menekülése és hazatérése” („Evadarea legendară și întoarcerea regelui Carol al XIII-lea al Suediei”), cu menționarea faptului că în 1714, cu ocazia întoarcerii regelui în țara lui din Tighina, Moldova, unde era ținut prizonier după luptele cu rușii, acesta a petrecut câteva zile și în Zalău, vizita fiind astăzi comemorată și de o placă amplasată pe peretele casei unde s-a cazat.

În cadrul rubricii „Színpad” („Scenă”) Gábos Orsolya, Préda András și Weber Violetta, studenți la Universitatea Metropolitan din Budapesta, semnează un articol retrospectiv despre Festivalul Siculus din Odorheiu-Secuiesc.

În rubrica „Galéria” („Galerie”), sculptorul Suba László din Turda prezintă pe scurt ceea ce numim artă postmodernă.

Pe paginile rubricii „Könyvesház” („Casa cu cărți”) publicăm două recenzii: o recomandare a unei cărți apărute în limba română, intitulată Monumente Medievale de pe Valea Târnavelor de Năstăsoiu Dragoș Gh., Mihály Ferenc și Kiss Lóránd, și o apreciere scrisă de către P. Buzogány Árpád despre cea mai nouă carte scrisă despre Ținutul Sării (Barabás László: Szikonyország eltűnőben? Életmód és mentalitás, népszokás és játék Sóvidéken).

Următoarea piesă a seriei noastre intitulate „Hétköznapi hőseink” („Eroi de toate zilele”)  îl comemorează pe profesorul Szabó György din Hodoșa, județul Mureș, enumerând activitatea și devotamentul lui față de comunitatea în care a trăit. Articolul este semnat de către Kovács Melánia, Nemes Barbara, Szász Gabriella și Ungureanu-Kémenes Tekla, elevi ai Școlii Generale „Petres Kálmán” din Hodoșa, și realizat sub îndrumarea învățătoarei Kémenes Hajnal.

Fotografiile și ilustrațiile revistei au fost realizate de către Lészai Bordy Margit, Szabó Tamás, Bocskay Vince / Terbócs Attila, Veress Ferenc, Gustaf Cederström, Kolozsi Tibor, Szabó Vilmos, Deák Zsolt și Balázs Ödön.