Ianuarie

„Anul acesta, de exemplu, sărbătorim bicentenarul nașterii poetului Petőfi Sándor. Indiferent de perspectiva din care îl abordăm, nu există nicio îndoială asupra faptului că Petőfi este una dintre cele mai remarcabile personalități ale poeziei maghiare. Pentru unii, el este întruchiparea și simbolul Revoluției maghiare din 1848-49, al dorinței universale de libertate, în timp ce pentru alții mult mai importantă este moștenirea sa literară, creată în doar cei douăzeci și șase de ani de viață, care i-au fost date, decât rolul său de luptător revoluționar, ce a durat abia un an și jumătate” – citim gândurile redactorului-șef Benkő Levente în editorialul din luna ianuarie al revistei „Művelődés”. Printre altele autorul notează că anul acesta revista aniversează 75 de ani de la fondare, eveniment care, în cursul anului, va fi marcat de vernisarea unei expoziții retrospective, precum și de editarea unei serii de cărți-antologii din conținutul revistei din perioada 1990-2022.

În rubrica „Közösség”/ „Comunitate”, jurnalistul Vicsai Zsolt, din Zalău, evocă aniversarea a 20 de ani de existență a revistei culturale sălăjene „Hepehupa”, în a cărei fondări au jucat un rol important împrejurările propice de la începutul mileniului, care au facilitat cooperarea dintre mai mulți inimoși oameni de cultură, maghiari și români, locali și din Cluj-Napoca, care și-au adus aportul la fondarea revistei.

În cadrul rubricii „Színpad” / „Scenă”, Orbán Csala, masterand muzicolog din Cluj-Napoca, descrie și recomandă publicului larg o piesă de teatru muzical maghiar, contemporan, piesă pusă în scenă de către Opera Maghiară din Cluj-Napoca. Piesa este semnată de Szemenyei János, Cseh Dávid Péter, Mikó Csaba și Kerényi Miklós Gábor, și intitulată „Sándor Mátyás”, o adaptare a celebrului roman „Mathias Sandor”, de Jules Verne, tradus în mai multe limbi, inclusiv în cea română. Premiera piesei a fost la Opera Maghiară din Cluj-Napoca, la data de 20 octombrie 2022, și este jucată cu mult succes atât în rândul publicului maghiar, cât și cel român.

În rubrica „Enciklopédia” / „Enciclopedie”, publicăm trei articole. Mai întâi profesorul și istoricul cultural clujean Gaal György semnează articolul intitulat „Kisrédétől Erdőszentgyörgyön át Windsorig” / „De la Kisréde prin Sângeorgiu de Pădure până la Palatul Windsor”, în care autorul prezintă originile familiei Rhédey, familie în care, în anul 1812, la Sângeorgiu de Pădure, se năștea contesa Rhédey Klaudia (d. 1841), străbunica Reginei Elisabeta a II-a, și stră-străbunica Regelui Carol al III-lea al Marii Britanii. Într-un alt material, preotul reformat Tóth Tibor, din Aiud, punctează circumstanțele distrugerii și reînființării Colegiului „Bethlen Gábor” din Aiud, în 1848-49. În cel de-al treilea material al rubricii, sub titlul „Élesd grófjai: A Batthyányak és Bethlen Aladár” / „Conții din Aleșd: Familia Batthyány și Bethlen Aladár”, istoricul și oenologul Homonnai Gábor, din Aleșd, prezintă fragmente din viața acestei familii nobiliare din Aleșd. Precum notează, „titlul de grof/conte nu este un titlu străvechi, el datează doar de la începutul secolului al 17-lea. Mai devreme, se folosea titlul de șpan-comes, dar acesta nu era unul ereditar, și nu era însoțit neapărat de o moșie.”

În cadrul rubricii „Galéria” / „Galerie”, Suba László, artist plastic din Turda, ne introduce în lumea vizuală a sculptoriței Orlowski Balogh Edit, născută în satul Câmpeni, județul Alba.

Ultimul articol din acest număr apare în rubrica „Hétköznapi hőseink” / „Eroi de toate zilele”, material în care, sub titlul „Bagos krónikása” / „Cronicarul Boghișului”, elevele Fekete Fanni, Kászoni Boróka, Fekete-Kászoni Boróka Lea și Kincses Eleonóra descriu viața și activitatea cronicarului Szabó Miklós, din Boghiș, județul Sălaj.

Pe coperta din față a revistei apare o fotografie realizată de Dőri András, iar pe cea din spate putem vedea un portret al contesei Rhédey Klaudia, realizat de Johann Ender. Celelalte poze și ilustrații ale acestui număr au fost realizate de Birtalan Beáta, Fekete Zsolt și Gaal György, altele provin din colecții personale și publice.