Ianuarie

În editorialul său din luna ianuarie redactorul-șef Dáné Tibor Kálmán prezintă câteva gânduri despre anul precedent, unul iubilar în cazul revistei noastre: în luna iulie 2018 Művelődés a împlinit 70 de ani de la înființare. În acești ani revista a reușit să treacă peste numeroase greutăți și schimbări politice, și astăzi, datorită redactorilor și autorilor entuziasmați, cititorilor interesați de cultura și entităților care au luat sub aripile lor finanțarea acesteia, Művelődés este o publicație unică și utilă pentru toți cei care și-au asumat ca și misiune păstrarea tradițiilor, precum și promovarea diferitelor practici privind organizarea evenimentelor culturale. Redactorul-șef explică în detalii modul în care revista a comemorat cei 70 de ani de existență, de la publicarea unor articole din edițiile apărute înaintea anului 1989 până la realizarea unui număr suplimentar dedicat în totalitate subiectului de ”cultură generală” și ceea ce aceasta înseamnă în zilele de astăzi.

În cadrul rubricii „Közösség” („Comunitate”) istoricul Csirák Csaba din Satu Mare semnează articolul intitulat „A lélek ereje” („Puterea sufletului”), o scriere care în contextul concursului de recitat poezii organizate în memoria poetului Krüzselyi Erzsébet discută subiectul delicat al dizabilității și rolul pe care aceasta ar putea juca în procesul creației artistice.

În cadrul rubricii „Enciklopédia” („Enciclopedie”), în articolul său intitulat „Lészen ágyú!” („Vom avea tunuri!”) renumitul istoric și academician clujean Egyed Ákos comemorează unul dintre cei mai importanți eroi ai revoluției din 1848-49, Gábor Áron, și jurământul acestuia de a turna tunuri funcționale dacă i se livrează materie primă.

În cadrul rubricii intitulate „Emlék-lapok” („File de memorie”) preotul reformat și profesorul de teologie din Cluj-Napoca, Péter István semnează articolul intitulat ”Száz év – amit vitt és amit hozott” (”O sută de ani – ce ne-au luat și ce ne-au adus”), o colecție de memorii despre întâmplările din perioada primului Război Mondial, scrise de către preoți ardeleni.

În cadrul rubricii „Színpad” („Scenă”) actorul păpușar și dramaturgul K. Kovács István din Cluj-Napoca semnează un articol despre spectacolul interactiv destinat copiilor intitulat ”Rosszcsont Zénó jó szeretne lenni” (”Zeno cel Neastâmpărat vrea să devină cuminte”), și jucat de către actrița Zorkóczy Zenóbia. Acest spectacol, precum și performanța actriței se remarcă în primul rând prin faptul că în decursul a doar câtorva luni a fost prezentat în peste o sută de sate și comune din județele Harghita, Covasna și Mureș, unde rar ajung astfel de spectacole destinate special pentru cei mici.

În cadrul rubricii „Könyvesház” („Casa cu cărţi”) Killyéni András, istoric de sport din Cluj-Napoca, cu ocazia aniversării a 200 de ani de la înființarea primei școli de scrimă din oraș semnează o recenzie a cărții intitulate ”Kolozsvári vívás. A kolozsvári vívók és vívómesterek bicentenáriuma 1818–2018” (”Scrima din Cluj-Napoca. Bicentenarul scrimerilor și maeștrilor scrimeri clujeni 1818-2018”), publicate de către Editura Kriterion în anul 2018.

În cadrul rubricii „Vadrózsák” („Flori de măceş”) sculptorul Suba László din Turda creionează câteva gânduri despre jocurile și jucăriile tradiționale ale copiilor din mediul rural, precum și despre felul în care acestea sunt privite din perspectiva zilelor de astăzi și rolul acestora în dezvoltarea intelectuală.

În cadrul rubricii „Tudomány” („Știință”) inginerul clujean Nagy Béla publică articolul intitulat „Rövid betekintés a kaktuszok világába” („Introducere în lumea cactușilor”), în care prezință câteva caracteristici principale ale acestor plante speciale, precum și aclimatizarea lor în zona noastră în cursul secolelor precedente.

Coperta din faţă a revistei este ilustrată cu o fotografie realizată de către Ács Zsolt. Pe coperta din spate apare o fotografie despre premianții campionatului mondial de scrimă pentru juniori din 1954, organizat la Budapesta. Celelalte fotografii și ilustrații ale revistei, pe lângă cele de arhivă, au fost realizate de către Szabó Kinga Mária, Albert Levente și dr. Györffy István.