Ianuarie

În editorialul său din luna ianuarie redactorul-șef Dáné Tibor Kálmán așterne câteva gânduri legate de Ziua Culturii Maghiare, sărbătorită în data de 22 ianuarie a fiecărui an. 22 ianuarie 1823 este ziua în care poetul Kölcsey Ferenc a terminat Imnul, iar comemorările organizate de această ocazie atrag atenția asupra importanței tradițiilor noastre de peste o mie de ani, rădăcinilor, consolidării identității naționale, precum și transmiterii valorilor materiale și spirituale generațiilor care urmează. Cu acest prilej autorul evocă un eveniment petrecut în 1950, cu mult înainte ca această zi să fie declarată oficial Ziua Culturii Maghiare: în numărul din luna ianuarie a revistei Művelődési Útmutató (predecesorul revistei Művelődés) a apărut un articol care a declarat săptămâna ce începea pe 22 ianuarie săptămâna culturii maghiare în Republica Populară Română, și a îndemnat locuitorii de etnie maghiară ai țării să dedice din timpul liber câteva minute pentru citirea ”literaturii noi cu conținut socialist”, enumerând autorii maghiari care publicau în revista literară Utunk, precum și acei artiști din domeniul artelor plastice și muzicii ale căror activitate, după părerea autorului anonim, merită urmărită.

În cadrul rubricii „Közösség” („Comunitate”) cercetătorul științific Buchwald Amy din Miami, Statele Unite ale Americii, publică un articol despre genul podcast-ului, o formă de informare relativ nouă și din ce în ce mai populară printre utilizatorii zilnici ai internetului, indiferent de vârstă, și în special despre propriul podcast intitulat „A szó összehoz” („Cuvântul ne unește”), dedicat tuturor maghiarilor din întreaga lume.

Pe paginile rubricii „Enciklopédia” („Enciclopedie”) publicăm un articol semnat de informaticianul și istoricul sportiv clujean Killyéni András despre Muzsa Gyula, un om-cheie al vieții sportive maghiare la sfârșitul secolului al 19-lea și începutul secolului 20, un prim „manager” care între 1904 și 1936 și-a dedicat viața sprijinirii sportului, creând circumstanțele necesare pentru participarea sportivilor maghiari la olimpiadele organizate în acea perioadă.

În cadrul aceleași rubrici Fazakas László, redactorul-șef al site-ului de istorie Erdélyi Krónika, semnează un articol despre dezvoltarea curățeniei și igienei publice pe vremea primarului clujean Szvacsina Géza.

În rubrica „Emlék-lapok” („File de memorie”) Orosz Krisztofer Levente, specialist în domeniul istoriei bisericii, publică un articol despre coloniștii secui din Maramureș, ajunși în zonă în anii 1940.

Pe paginile rubricii „Könyvesház” („Casa cu cărți”) publicăm o recenzie a ziaristului pensionar din Nyíregyháza, Máriás József despre cel de-al 12-lea album (trilingv) al companiei Electro Sistem, intitulat Baia Mare de ieri și de azi – Baia Mare yesterday and today – Nagybánya tegnap és ma.

În cadrul rubricii „Galéria” („Galerie”) sculptorul Suba László din Turda semnează un articol care explică în amănunte termenele de artist naiv, artist autodidact și artist popular.

În cadrul rubricii „Vadrózsák” („Flori de măceș”) publicăm un articol al organizatorului de evenimente culturale din Odorheiu-Secuiesc, P. Buzogány Árpád, intitulat „Világnak fordulása, régi idők elmúlása” („Întoarcerea lumii, trecerea timpurilor străvechi”). Articolul este o prezentare detaliată a expoziției de fotografie organizate de Galeria de Artă a Consiliului Județean Harghita din Miercurea-Ciuc, care prin cele patruzeci de fotografii expuse evocă realitatea de zi cu zi a secuimii din prima jumătate a secolului trecut.

Pe paginile rubricii „Hétköznapi hőseink” („Eroi de toate zilele”) elevii Bathó Éva, Bortos Mădălina Mária, Beta Denisza și Tímár Alex din Pustiana, județul Bacău, sub îndrumarea profesoarei Bathó Éva, semnează un reportaj-portret despre Nyisztor Ilona, pedagog, cântăreață de muzica populară ceangăiască și organizator de evenimente culturale, o personalitate importantă a ceangăilor din Moldova.

Fotografiile și ilustrațiile, pe lângă cele de arhivă, au fost realizate de către Dávid Lajos, Mihály János și Gere István.