Fabuloasa moştenire a lui Pali bácsi din Cernat

Există în Secuime, mai precis în judeţul Covasna, un muzeu atipic, care de aproape jumătate de veac este căutat şi vizitat de turişti din întreaga lume, şi este căutat datorită faptului că i s-a dus vestea de SPAŢIU VIU, asemănător cu o mare şi tradiţională gospodărie secuiască. Este vorba Haszmann Pál Múzeum / Muzeul Haszmann Pál din Cernat – un spaţiu viu, unde nu te întîlneşti doar cu obiecte care nasc amintirea trecutului, ci poţi privi, de pildă, un grup de muncitori care meşteresc o poartă secuiască, sau cîţiva tineri care învaţă un meşteşug tradiţional (sculptatul în lemn, pictatul mobilei, dulgheritul, tîmplăria, etc). Pînă acum cîteva zile, te puteai întîlni şi cu unul dintre fiii fondatorului Muzeului, Pál Haszmann junior, care tocmai îngrijea un pom, sau meşterea şi repara ceva din neobişnuita gospodărie secuiască, unde Pali bácsi te primea cu ochii străluncind de o blîndă bucurie. Sîmbătă, 10 aprilie 2021, Pali bácsi s-a stins, la vîrsta de 79 de ani, dar toată bogăţia sufletului său a rămas să strălucească pentru eternitate în Haszmann Pál Múzeum.

Cernat este o localitate situată la 25km de Sfîntu Gheorghe, care s-a format prin unirea vechilor aşezări Cernatul de Sus şi Cernatul de Jos. Grupul oamenilor de cultură, care a conceput şi finalizat proiectul referitor la Muzeul din Cernat, şi-a propus în esenţă să înfiinţeze un muzeu-sat, care să reconstituie o lume dispărută, dar care să şi refacă continuumul cultural-social-economic al comunităţii locale. În fruntea acestui grup a stat pedagogul Pál Haszmann senior (1902-1977) – un intelectual ce aparţinea de generaţia “învăţătorilor iluştri”. Cum se întîmplă în istoria oricărei instituţii, şi în cazul Muzeului din Cernat există o perioadă în care ideea a germinat. Primele semne de încolţire a ideii au fost consemnate prin anul 1920, cînd Pál Haszmann senior făcea cunoscută comunităţii intenţia de a întemeia un muzeu-sat care să recupereze, să conserve şi să valorifice tot ceea ce vorbeşte de istoria comunităţii secuieşti din zonă. În satele unde a trăit şi a muncit ca învăţător, Pál Haszmann senior a strîns o mulţime de materiale cu valoare etnografică, istorică şi culturală, îndemnîndu-i şi pe săteni să facă acelaşi efort de recuperare a unor valori, care musai trebuie salvate de la dispariţie. Colecţia Haszmann cuprindea materiale numismatice, obiecte legate de meşteşugurile tradiţionale, mobile pictate, ţesături de casă, broderii, ceramică populară, obiecte de sticlă, colecţii de minerale şi roci, diverse documente scrise, cărţi, timbre şi o serie de unelte şi maşini folosite de-a lungul timpului în agricultură. Această bogată Colecţie a fost prelucrată şi grupată după criterii ştiinţifice. Conştient de valoarea propriei Colecţii, Pál Haszman îşi dorea ca prin expunerea ei să răspundă nevoii localnicilor de a avea o autentică instituţie de cultură – instituţie care să răspundă şi nevoilor de documentare ale specialiştilor. În anul 1973, pe 25 februarie, a avut loc festivitatea de deschidere a Muzeului sătesc din Cernat, în faţa a sute de vizitatori. Acest moment a marcat împlinirea visului de-o viată al lui Pál Haszmann senior. Chiar în ziua în care s-au deschis porţile Muzeului, s-au înfiinţat şi alte două instituţii de cultură, extrem de importante: Asociaţia Culturală Bod Péter şi Şcoala Populară. În anii cei mai grei ai regimului comunist, Şcoala Populară funcţiona sub numele de Şcoala în care se predă sculptura în lemn şi celelalte meşteşuguri populare. Şcoala Populară este secţia care organizează în fiecare vară tabere de creaţie, unde anual, din aprilie pînă în octombrie, 600 de tineri, din ţară şi de peste hotare, învaţă diverse meşteşuguri tradiţionale.

Muzeul din Cernat, care din 1999 poartă numele lui Haszmann Pál, se află în partea de sus a comunei, pe un domeniu al cărui proprietar a fost Gyula Damokos. În conacul cu mai multe camere, s-a realizat Expoziţia de bază. Pál Haszmann senior şi soţia sa, Pálné Ida Cseh , au oferit colecţiile personale Muzeului din Cernat. Scrisoarea de donaţie consemnează 8.000 de obiecte din colecţia personală, document care a fost înmînat conducătorilor de atunci ai Muzeului Judeţean, împreună cu două condiţii: 1. colecţia de bază a Muzeului nu va putea fi mutatată niciodată din Cernat; 2. cei ce vor administra pe viitor Muzeul să fie din familie sau rude apropiate. Iar după moartea lui Pál Haszmann senior, în 1977, condiţiile fondatorului Muzeului din Cernat au fost respectate : fiii săi, Pál şi József Haszmann, i-au preluat moştenirea şi s-au îngrijit de ea.

Ca şi tatăl său, Pál Haszmann junior a continuat munca de îmbogăţire a Colecţiei şi a întreţinut legături cu oameni de ştiinţă, etnografi, muzeografi şi cu alţi specialişti care puteau contribui la extinderea Expoziţiei de bază a Muzeului şi la reorganizarea creativă a întregului spaţiu muzeal. Astfel, an de an, Haszmann Pál Múzeum a devenit una dintre marile atracţii turistice ale judeţului Covasna şi ale Secuimii. Pe cele două hectare din preajma Conacului sînt amplasate exponate din patrimoniul construit al Secuimii, case secuieşti, porţi, moară de apă, precum şi monumente funerare secuieşti, din lemn şi piatră. O mare curiozitate stîrneşte Expoziţia în aer liber, de unelte şi maşini agricole, unicat în Transilvania. Dintre numeroasele colecţii ale Muzeului, foarte valoroase sînt Colecţia de industria fontei şi Colecţia instrumentelor de redare şi transmisie a sunetului, care a fost deschisă în 2004, sub numele de „Istoria Radioului în Trei Scaune”.

Valoarea documentară şi spirituală a patrimoniului Muzeului Pál Haszmann din Cernat este de nepreţuit, cum de nepreţuit rămîne şi moştenirea lăsată de Pali bácsi!

foto: Levente Vargyasi

Nina Ţînţar