Decembrie

Editorialul lunii decembrie, intitulat  „Hálóvendég vagy falustárs?” („Oaspete de seară sau consătean?”), este semnat de redactorul Benkő Levente. Autorul tratează subiectul posibilității, sau mai degrabă a obstacolelor pe care le întâmpină sătenii în a avea acces la evenimentele și spectacolele culturale. „În general locuitorii satelor își petrec cea mai mare parte a timpului lor cu diferite preocupări prin jurul casei, singura posibilitate la îndemână pentru a avea acces la evenimentele culturale fiind televizorul, care, după cum știm foarte bine, în marea lor majoritate au programe la un nivel și conținut îndoielnic și care nu au nici o legătură cu cultura. Trec ani și ani până când o trupă de teatru sau ceva de acest gen, trec cu vreo piesă pe la sate. În schimb, locuitorii orașelor de foarte multe ori se confruntă cu cvasi-imposibilitatea de a alege din multitudinea de evenimente culturale, derulate simultan în oraș. Totodată foarte mulți intelectuali, în sensul real al cuvântului, se mută sau locuiesc la sate: ziariști, redactori, artiști de teatru, artiști plastici, dascăli de liceu și universitari și mulți alții. Întrebarea este logică: prin intermediul acestora cultura poate veni mai aproape de săteni? Acești intelectuali pot sau vor să aducă, prin satele în care locuiesc, măcar un pic din evenimentele culturale întâlnite la oraș cu duiumul sau chiar create, organizate de ei? Ar fi păcat să nu fie așa” – consemnează autorul.

În cadrul rubricii „Közösség” („Comunitate”), profesorul sibian Józsa Benjámin semnează articolul intitulat „Magyar Nagyszeben” („Sibiul maghiar”). Autorul înșiră acele instituții civile, asociații, cercuri culturale și personalități, care în decursul veacurilor au adus un aport deosebit de important culturii municipiului de pe malul Cibinului. Printre personalități autorul îi prezintă pe celebrul umanist, istoriograf și om politic, de origine română, Nicolaus Olahus (1493–1568), arhiepiscop de Esztergom, pe tipograful Szenczi Molnár Ábrahám (?–1667) care și-a trăit o parte a vieții în Sibiu, și de numele căruia se leagă tipărirea a mai multor cărți maghiare și românești, pe renumitul sculptor și grafician Borsos Miklós (1906–1990), pe celebrul arhitect și scriitor Kós Károly (1883–1977), care și-a petrecut o bună parte a copilăriei la Sibiu, pe sculptorul Gyenge Imre (1939–1986), organizatorul taberelor de creație de la Săliștea Sibiului, precum și pe actorii de film Bács Ferenc și Péterffy Lajos, ambii născuți la Sibiu.

În cadrul rubricii „Nyitott szemmel” („La taifas”) actorul clujean Róbert Laczkó Vass continuă serialul său de convorbiri, organizate în cadrul serilor de la Casa Memorială „Györkös Mányi Albert”, cu invitatul său, doctorul Ábrám Zoltán, profesor la Institutul de Medicină și Farmacie, din Târgu Mureș. Textul redactat al acestei convorbiri este intitulat „Mélyélesség” („Focusare”, partea a doua), în care realizatorul serilor şi interlocutorul său ne călăuzesc prin locuri și țări precum Nepal și India.

În cadrul rubricii „Enciklopédia” („Enciclopedia”), istoricul de artă clujean, Murádin Jenő semnează un articol intitulat „A Peille család, az EMKE támogatója” („Familia Peille, sponsorul Societății Maghiare de Cultură din Transilvania”). Autorul prezintă familia Peille, originară din Franța, stabilită la Cluj, de numele căreia se leagă o serie de donații însemnate în favoarea societății culturale maghiare, „EMKE”, precum și fondarea, în anul 1899 a Asociației Transilvănene pentru Artă, în maghiară: „Erdélyi Szépművészeti Társaság”. În cadrul aceleiași rubrici, etnograful Kürtössy Péter, din Pécs, în articolul său intitulat „Betyárok a magyar kártya lapjain” („Haiduci pe cărțile de joc maghiare”) descrie succint istoria cărților de joc, și implicit a celor maghiare, îndrăgite atât în Ungaria cât și peste hotare, prezentând totodată și acele cărți de joc, care sunt ilustrate cu unii dintre cei mai vestiți haiduci maghiari, printre care și Rózsa Sándor (1813–1878), decedat în închisoarea de la Gherla și înmormântat în cimitirul de lângă penitenciar.

În cadrul rubricii „Könyvesház” („Casa cu cărţi”), Péter Éva, profesor de muzică din Cluj semnează recenzia cărții intitulate „Gyakorlati tanácsok karvezetőknek” („Sfaturi practice pentru dirijori de coruri”), scrisă de profesorul universitar, muzicologul Kovács András. Autoarea recenziei subliniază deosebita importanță a acestui volum, care conține un capitol privind teoria de specialitate și un capitol cu multe partituri, fiind astfel o carte indispensabilă conducătorilor de coruri. În cadrul aceleiași rubrici, academicianul A. Gergely András din Pécs semnează o recenzie a cărții intitulate „A társadalmi változások kommunikációs univerzuma” („Universul comunicativ al schimbărilor societății”), scrisă de autorii Gagyi József, Pletl Rita, Ungvári Zrínyi Ildikó și Varga Attila.

În cadrul rubricii „Vadrózsák” („Flori de măceş”), etnograful clujean Varga J. Csaba, în articolul său intitulat „A mérai tájház: helyi értékek megőrzése és közreadása” („Păstrarea și popularizarea valorilor locale: casa țărănească de la Mera”), prezintă inițiativa și reușita Asociației Păstrătorilor Tradiției din satul Mera, de a cumpăra și a reface o veche gospodărie țărănească, cu casă, șură, grădină și curte, unde au amenajat o expoziție etnografică permanentă și unde se pot organiza diverse evenimente culturale și tabere de dans popular în aer liber.

În cadrul noii rubrici, intitulate „Szabadidő” („Timpul liber”), inginerul clujean relatează despre primul Campionat European de orientare turistică, de juniori, organizat în Cluj.

Numărul din decembrie al revistei „Művelődés” conţine cuprinsul integral al tuturor articolelor apărute în cursul anului 2015, pe rubrici, în ordinea lor alfabetică, precum şi al autorilor. Revista mai conţine şi un mic calendar, decupabil, pentru anul 2016.

Coperta din faţă a revistei este ilustrată cu un peisaj de iarnă montan, fotografie realizată de fotograful clujean Farkas György. Pe coperta din spate se poate vedea o vedere a gospodăriei țărănești din Mera, fotografie realizată de către Varga J. Csaba. Fotografiile și ilustrațiile acestui număr au mai fost realizate de Orth István, Ábrám Zoltán, Beyer M. Katalin, Sipos László, Tőkés Árpád și Varga J. Csaba.

Fotografia calendarului este creaţia profesoarei Szabó Kinga, din Cluj.