2014 mai

Editorialul numărului din luna mai este semnat de către András Farkas, unul dintre iniţiatorii proiectului „Cluj – Capitala Europeană a Tineretului 2015”. Printre altele autorul consemnează: „A fi Capitala Europeană a Tineretului este un lucru foarte bun şi frumos, dar totodată înseamnă şi o mare responsabilitate. Gândiţi-vă că în anul 2015 Clujul poartă singur-singurel această emblemă din toate oraşele Europei, de la Ural până la Atlantic. Şi gândiţi-vă, că în cele 28 de luni decurse de la demararea sa, câtă energie pozitivă a putut mobiliza acest proiect. (…) O capitală a tineretului poate fi maghiar, în care măsură poate fi şi românesc sau internaţional: portughez, elen sau azer. Dacă ne putem asuma şi reprezenta această spiritualitate, dacă putem transpune în practică această mentalitate deschisă, putem deveni mai europeni, putem spune, că am devenit de-a dreptul o Capitală.”

În cadrul rubricii „Közösség” („Comunitate”), oamenii de cultură sibieni, Benjamin Józsa şi Levente Serfőző prezintă asociaţia maghiarilor de pe malul Cibinului, denumită „HÍD” („Punte”), asociaţie civilă, nonguvernamentală, care-şi asumă rolul de a organiza evenimente culturale maghiare pentru păstrarea identităţii culturale a maghiarilor din zona Sibiului, dar totodată pentru a oferi cetăţenilor români şi de alte etnii cunoaşterea culturii şi spiritualităţii maghiare. Profesorul universitar clujean, istoric literar şi poet, Emese Egyed relatează evenimentele finalei pe ţară a concursului de limba şi literatura maghiară „Mikes Kelemen”, pentru şcolari şi liceeni, eveniment organizat în acest an de Liceul Teoretic „Bartók Béla”, din Timişoara.

În cadrul rubricii „Színpad” („Scenă”) Kata Kisó Palocsay, asistent universitar din Cluj, continuă serialul său, intitulat „Bábszínház az egész világ” („Lumea întreagă e un teatru de păpuşi”).

În cadrul rubricii „Nyitott szemmel” („La taifas”) actorul clujean Róbert Laczkó Vass continuă serialul său de convorbiri, organizat în cadrul seratelor de la Casa Memorială „Györkös Mányi Albert”, din Cluj, cu jurnalistul Csaba Lukács, harghitean stabilit în Budapesta. În cadrul acestei convorbiri, ajunse la final, Csaba Lukács relatează pe larg experienţele trăite în ţări precum Republica Populară Democrată Coreeană, Bolivia sau Mianmar.

În cadrul rubricii „Galéria” („Galeria”), profesorul şi artistul clujean István Orbán prezintă viaţa şi opera graficianului şi artistului plastic hunedorean, Tibor Fazakas, materialul fiind ilustrat cu câteva reproduceri ale artistului.

În cadrul rubricii „Enciklopédia” („Enciclopedia”) botanistul şi profesorul universitar din Szombathely (Ungaria), Attila J. Kovács prezintă pe larg viaţa şi opera profesorului şi cercetătorului arădean Gábor Rácz (1928–2013), unul din cei mai de seamă specialişti în domeniul plantelor medicinale. În cadrul aceleiaşi rubrici Szende Kolumbán şi Anita Socaci, eleve ale Colegiului „Gábor Bethlen”, din Aiud semnează un articol deosebit de interesant, referitor la prietenia dintre celebrii poeţi, Lajos Áprily şi Sándor Reményik şi profesoara de limbă şi literatură maghiară, din Aiud, Margit Weress, o mare admiratoare a lirei celor doi poeţi.

În cadrul rubricii „Könyvesház” („Casa cu cărţi”), jurnalista timişoreană Irén Sz. Kurkó recenzează cartea semnată de jurnalistul timişorean János Szekernyés, intitulat: „A magyarság emlékjelei a Bánságban – Semne evocatoare ale maghiarimii în Banat – Evidence of Hungarian Presence in the Banat”, o enciclopedie trilingvă, rod al unei munci asidue, de multe decenii, prin care autorul inventariază şi descrie toate clădirile, plăcile comemorative, statuile, bisericile, pietrele funerare ale unor oameni însemnaţi din zona Banatului, toate referitoare la prezenţa milenară a maghiarilor în această zonă. Autorul a cutreierat prin 9 localităţi din Ungaria, 35 din Serbia şi 68 din România, pentru a culege şi obţine toate datele şi fotografiile incluse în această enciclopedie, apărută şi lansată în anul 2013, la Timişoara.

Coperta din faţă a revistei este ilustrată cu fotografia unui cuplu din Săcădate (judeţul Sibiu), în port popular, instantaneu semnat de către fotografa Zsé Bálint. Pe coperta din spate se poate vedea una din lucrările op-art, ale graficianului hunedorean Tibor Fazakas, lucrare intitulată „Catedrală”.