Decembrie

Numărul din decembrie al revistei Művelődés pune în centrul atenției evenimentele sportive ale anului 2024, în special Jocurile Olimpice de vară de la Paris. Materialele din acest număr explorează bucuriile, provocările și rolul social al sportului, iar autorii analizează în detaliu prestațiile de la olimpiada de la Paris. De asemenea, se acordă o atenție deosebită puterii de coeziune a evenimentelor sportive și analizei sociologice a comportamentului suporterilor.

„Anul 2024 a fost un an al redescoperirii în lumea sportului. Anii pandemiei de coronavirus ne-au privat, pe noi, iubitorii de sport, de experiența unei olimpiade și a unui campionat european de fotbal. Anulări, amânări și competiții organizate cu porțile închise sau cu un număr limitat de spectatori ne-au făcut să uităm că sportul nu este doar competiție, ci și o sărbătoare și/sau o distracție” / consemnează în editorialul său jurnalistul sportiv clujean Boros Miklós. Autorul analizează impactul social și cultural al evenimentelor sportive recente și abordează modul în care sportul a redevenit o sărbătoare după pandemie.

În articolul său Telített ötkarika / Cinci cercuri pline, Kádár Zoltán, jurnalist sportiv, redactorul rubricii de sport al Studioului Radio Tg. Mureș, prezintă particularitățile organizatorice și tehnice ale olimpiadei de la Paris, discutând totodată despre experiența vizuală a competițiilor și caracteristicile culturale franceze. Autorul subliniază alegerile inovatoare privind locațiile, cum ar fi competițiile desfășurate în jurul Turnului Eiffel, și includerea dansului break în programul olimpic. „Jurnalistul nu putea lipsi, pentru că evenimentele se desfășurau chiar în fața lui, fie că era la umbra Turnului Eiffel, pe Champ de Mars, la Elancourt Hill sau la pista de canotaj din Vaires-sur-Marne. Trebuia să fie prezent peste tot unde se putea” – scrie printre altele autorul.

Analiza lui Boros Miklós, intitulată Tíz arany sem volt elég a top 10-hez. Szoros versenyt mutat a párizsi olimpia éremtáblázata / Zece medalii de aur n-au fost suficiente pentru top 10. O competiție strânsă pe tabela medaliilor la olimpiada de la Paris, examinează clasamentul țărilor participante, pe medalii, și discută despre evoluția raportului de forțe între națiuni la olimpiadele din ultimele decenii, dar și situația actuală.

În articolul Hazatalált a székely olimpiai bajnok / Campionul olimpic secui s-a întors acasă, Józsa Csongor, jurnalist sportiv din Odorheiu Secuiesc, relatează povestea lui Lőrincz Márton (1911–1969), campion olimpic născut în Corund (HR), care a câștigat a treia medalie de aur pentru delegația maghiară la Jocurile Olimpice de la Berlin din 1936, la lupte greco-romane, categoria 56 kilograme. Sportivul a decedat la Buenos Aires, iar rămășițele sale pământești au fost repatriate și reînhumate la data de 24 octombrie 2024 în satul său natal, găsindu-și astfel odihna veșnică pe meleagurile natale.

Darvas Anna Mária, profesor din Baraolt, prezintă în articolul său, Dr. Bodosi Mihály, viața și activitatea lui dr. Bodosi Mihály, medic specialist chirurg, participant la Olimpiada din 1936, de la Berlin, primul om din Europa care în anul 1935 a depășit 2 metri la săritura în înălțime. Articolul dezvăluie modul în care acesta a devenit un pionier al legăturii dintre sport și sănătate în Transilvania și impactul pe care munca sa l-a avut asupra sănătății comunitare și dezvoltării sportului.

„S-a pregătit să devină preot, a ajuns campion european și nu a purtat niciodată uniformă” – consemnează printre altele Benkő Levente, în articolul său intitulat Barótról a tokiói olimpiáig / De la Baraolt la olimpiada de la Tokio, despre remarcabilul voleibalist transilvănean Derzsi Ede (1934–2015), născut în urmă cu 90 de ani, la Baraolt, fost căpitan al echipei Dinamo București și al reprezentativei României, în perioada de glorie a voleiului masculin din România. Din articol putem citi despre principalele etape ale carierei sportive ale lui DERZSI Ede, despre cum a ajuns să devină sportiv în loc de preot, cum a ajuns să facă parte din echipa națională de volei a României, campioană Europeană la ediția din anul 1963, ocupanta locului al 4-lea la Jocurile Olimpice din 1964, de la Tokio.

În articolul A halhatatlan szatmári vívóklub / Clubul de scrimă nemuritor din Satu Mare, Ághassi Kovács Attila, scriitor și jurnalist sportiv din Budapesta, prezintă istoria clubului de scrimă din Satu Mare și influența acestuia asupra scrimei maghiare, românești și internaționale. Autorul relatează despre sportivii de renume ai clubului, precum JENCSIK STAHL Katalin, GYULAI Ilona, Simona POP și altele/alții, și succesele marcante care continuă să definească istoria acestui sport.

În materialul intitulat Partium szülötte – Berlin bajnoka / Născut în Partium – Campionul Berlinului, Szabó Lajos, muzeolog și istoric sportiv din Budapesta, prezintă viața și cariera scrimerului Kabos Endre, triplu campion olimpic la sabie. Autorul evidențiază faptul că, în mod ironic, Kabos, născut la Oradea și de origine evreiască, și-a obținut cele mai mari succese în umbra svasticii, câștigând două medalii de aur la Jocurile Olimpice din Berlin din 1936.

„Există deja o literatură destul de vastă despre cum Securitatea a încercat să «rescrie» listele celor care plecau în străinătate, invocând lipsa de încredere și riscuri politice” – scrie printre altele Dénes Tamás, scriitor și jurnalist sportiv, în articolul său, sub titlul Harapott a láncos kutya / Câinele cu lanț a mușcat, material în care explorează legăturile dintre sport și politică, precum și modul în care marile puteri politice au influențat evenimentele sportive și comportamentul sportivilor.

În articolul Szenvedély vagy provokáció? / Pasiune sau provocare? Péter László sociolog și profesor universitar la UBB, analizează trăsăturile psihologice și sociologice ale comportamentului suporterilor. Autorul subliniază că, deși susținerea unei echipe are la bază o loialitate profundă, aceasta poate depăși uneori limitele normalității și poate lua forme agresive. Scopul articolului este de a înțelege motivațiile din spatele comportamentului suporterilor și impactul acestora asupra societății.

Gordán Edina, bibliotecar din Aiud, oferă o perspectivă istorică asupra evoluției educației fizice și sportului de la Aiud, în articolul intitulat A testgyakorlás története Nagyenyeden / Istoria exercițiilor fizice la Aiud, concentrându-se pe rolul instituțiilor de învățământ. Autoarea analizează în detaliu programele de educație fizică din școlile locale, evoluția acestora și contribuțiile persoanelor care au promovat sportul și educația fizică în Aiud.

Pe coperta din față a numărului apare o fotografie de Kádár Zoltán, iar pe coperta din spate, una realizată de Szász Adorján. În acest număr, au fost utilizate fotografii și ilustrații realizate de Darvas Anna Mária, Demeter Zoltán, Kádár Zoltán, Petres Kálmán, Szász Attila, Szabó János, Szász Adorján, Orbán Olga și Walter Umminger, altele provenind din colecții publice și particulare.