Octombrie

„Exemplul revoluționarilor anului 1956 ne îndeamnă ca niciodată, în nicio împrejurare să nu ne pierdem speranța în a învinge răul. Crezul lor în viață, crezul lor în libertate, voința lor este un exemplu de urmat” – notează Papp Annamária, jurnalist și istoric din Cluj-Napoca, în editorialul numărului din octombrie al revistei „Művelődés”. În acest număr, în cadrul rubricii „Enciklopédia/Enciclopedie”, revista acordă un spațiu mai larg aniversării a 65 de ani de la izbucnirea Revoluției maghiare din 1956, cu ecourile și consecințele sale, inclusiv în România. Astfel Forró-Bathó Ákos, student al Facultății de Istorie și Filozofie, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, semnează un articol intitulat „1956 Erdélyben”/„1956 în Transilvania”, în care autorul prezintă împrejurările premergătoare izbucnirii Revoluției maghiare, ecourile sale din România, precum și unele din percepțiile din rândul populației civile. Mihaela Sitariu, istoric din Timișoara, în articolul său intitulat „A temesvári diáklázadás és elfojtása”/„Revolta studenților din Timișoara și înăbușirea ei”, rememorează un eveniment mai puțin cunoscut de opinia publică, și anume revolta studențimii din Timișoara, din ziua de 30 octombrie 1956, ziua în care, în cadrul unei ședințe la care au participat cca. 2000 de studenți, asemenea colegilor din Ungaria, tinerii timișoreni cereau, printre altele, retragerea imediată a trupelor sovietice, publicarea acordurilor comerciale, desfiinţarea normelor din industrie şi revizuirea sistemului de cote din agricultură, libertatea cuvântului şi a presei; solidarizându-se totodată, în mod deschis, cu eroii revoluționari maghiari. În cadrul aceleiași rubrici Makkai-Ilkei Ildikó, preot unitarian din Bențid (Harghita), prezintă viața și opera predecesoarei sale, Deák-Nyitrai Berta, fostă preoteasă unitariană, condamnată la 25 de ani grei de temniță politică, de către autoritățile comuniste, pentru faptul că s-a solidarizat cu idealurile Revoluției din 1956. Legat de acest din urmă articol, preotul unitarian din Cheia, Bálint Róbert Zoltán, semnează o recenzie a cărții intitulate „Magam nyomában”/„Memorii”, a fiului fostei preotese Deák-Nyitrai Berta, Nyitrai-Németh Csongor.

În cadrul rubricii „Emlék-Lapok/File de memorie”, Papp Annamária, sub titlul „Emlékezés egy hosszú életre”/„Memoriile unei vieți lungi”, publică a doua, ultima parte a memoriilor economistului-statistician Levey Ferenc, născut la Bistrița, dar foarte atașat Clujului.

În cadrul rubricii „Galéria/Galerie”, jurnalista Szász Rozália, din Sic, semnează un articol intitulat „Gyönyörű sors”/„Soartă minunată”, despre operele artistului Nagy Elek Miklós.

Ilustrațiile revistei sunt semnate de către Benkő Levente, Héjja Tamás, Nagy Elek Miklós și Rohonyi D. Iván, altele provenind din arhive publice și colecții personale.