Mai

Editorialul din această lună este semnat de către bibliotecara Újvári Mária din Cluj-Napoca. Autoarea își prezintă gândurile legate de tendințele și intenția tinerilor de astăzi după incendiul din Comandău, în urma căruia școala generală din sat, împreună cu biblioteca acesteia, au fost complet distruse de flăcări. „Pot spune că da, tinerii cu vârstele cuprinse între 14 și 18 ani citesc. Mai puțin, ca părinții și bunicii lor, dar citesc. Acesta este un lucru bun, deoarece cititul stimulează imaginația, dezvoltă sentimentul de răbdare și îmbunătățește abilitățile lingvistice” – notează Újvári Mária.

În cadrul rubricii „Közösség” („Comunitate”) redactorul șef al revistei, Dáné Tibor Kálmán, semnează un interviu cu Bordás István, președintele asociației „Magyar Népművelők Egyesülete” („Asociația Maghiară a Educației Publice”) despre activitatea desfășurată în cadrul organizației, despre trecutul acestuia și posibilitățile de care a avut parte pe vremea erei comuniste, precum și despre planurile de colaborare cu Societatea Maghiară de Cultură din Transilvania.

În cadrul aceleași rubrici organizatoarea de evenimente culturale, Csatlósné Komáromi Katalin, în articolul său intitulat „Nemzetegyesítő kultúra” („Cultura care unește națiunea”) prezintă diferite aspecte ale colaborării dintre instituția numită „A Művelődés Háza és Könyvtára” („Casa și Biblioteca Educației Publice”) din Sárospatak și „Casele Maghiare” funcționate de către comunitățile maghiare din diasporă.

În cadrul rubricii „Enciklopédia” („Enciclopedia”) profesorul pensionar de limba maghiară din Sibiu, Józsa Benjámin, semnează un articol despre renumitul arhitect și scriitor maghiar din Transilvania, Kós Károly, punând accentul pe familia acestuia și anii de copilărie, petrecuți în orașul săsesc.

În cadrul aceleași rubrici istoricul clujean Fazakas László publică un articol despre primarul clujean Haller Károly și activitatea acestuia în 1885. Chiar dacă fostul edil al orașului a ocupat această funcție doar timp de doi ani, autorul menționează faptul că în această perioadă Haller a inițiat procese importante de dezvoltare și urbanizare, care au accelerat semnificativ modernizarea Clujului la sfârșitul secolului al 19-lea. 

Tot în cadrul rubricii „Enciklopédia” („Enciclopedia”) medicul pediatru pensionar clujean, Dániel Károly așterne câteva gânduri despre evul mediu care a trecut, valorile artistice și cotidiene predominante ale acestuia, prevestind în același timp sosirea unei eventuale noi ere asemănătoare.

În cadrul rubricii „Könyvesház” („Casa cu cărţi”) istoricul și scriitorul Székely Ferenc din Sângeorgiu de Pădure semnează o recenzie a cărții intitulate „Az otthonosság gyökerei” („Rădăcinile plaiurilor natale”) de Barabás László. Această colecție de studii etnografice se concentrează în mod special pe zona Sovatei și Praidului, pe cultura și obiceiurile populare de pe aceste meleaguri, dar conține și articole legate de tradițiile din zona Gheorgheni, Mureșului ș.a.m.d.

În cadrul rubricii „Színpad” („Scenă”) publicăm cea de a doua parte a articolului intitulat „A 300 éves Oravicabánya 200 esztendős kőszínháza” („200 de ani de teatru în orașul Oravița”), semnat de jurnalistul și istoricul Szekernyés János, din Timișoara.

În cadrul rubricii „Vadrózsák” („Flori de măceș”), în articolul intitulat „A társasbál Vargyason” („Balul de societate în Vârghiș”) Szécsi Antal, învățător pensionar din Odorheiu Secuiesc, descrie un obicei mai puțin cunoscut, cel numit „bal de societate”, care era defapt un fel de spectacol de teatru jucat în căminele fetelor, în fiecare zi la altă casă, în serile lungi de iarnă. Importanța acestui eveniment constă în faptul că prin libertatea sa servește ca un fel de „punct de colectare” a diferitelor obiceiuri populare.  

În cadrul rubricii „Szabadidő” („Timp liber”) Kéri Gáspár, medic stomatolog din Săcueni, publică articolul intitulat „Kiállítóhelyek a bihari Érmelléken” („Locuri de expoziții în Valea Ierului, Bihor”), articol în care autorul enumeră muzeele și casele țărănești sau tradiționale care prin expozițiile pe care le găzduiesc, joacă un rol semnificativ în păstrarea obiceiurilor și tradițiilor acestei zone.

Coperta din faţă a revistei este ilustrată cu o panoramă a orașului Miercurea-Ciuc, realizat de pe muntele Șumuleu de către Nagy Barna. Pe coperta din spate se vede Muzeul Satului din Curtuișeni.