Iulie

„Oradea este un ritual pentru mine. O evadare din realitate, o modalitate de a privi dintr-o perspectivă superioară, din care pot vedea fiecare moment al lanțului de evenimente” – citim gândurile lui Balla Sándor, redactorul revistei Művelődés, în editorialul din luna iulie.

Noi, maghiarii, obișnuim să credem că poetul și revoluționarul pașoptist Petőfi Sándor a căzut la Sighișoara. Localnicii din Albești însă sunt de părere că bătălia împotriva trupelor țariste, de la 31 iulie 1849, a fost la Albești, și că Petőfi a dispărut lângă satul Vânători. Desigur, și acest lucru este adevărat, dar merită să investigăm cum a ajuns Petőfi pe câmpul de luptă, ce s-a întâmplat în cele două săptămâni de dinaintea bătăliei, și ce știm despre soarta poetului, aflat în luptă – astfel de detalii ne oferă Romhányi András în articolul său intitulat Történetek és emlékhelyek. Petőfi utolsó napjainak nyomában / Întâmplări și locuri ale memoriei. Ultimele zile ale lui Petőfi, material publicat în cadrul rubricii Petőfi 200.

În rubrica Emlék-lapok / File de memorie, Váry O. Péter, jurnalist din Sfântu-Gheorghe, publică articolul intitulat A befejezett síremlék. Gábor Áron végső nyughelyének históriája / Mormântul terminat. Istoria locului de odihnă al lui Gábor Áron, material despre ridicarea monumentului funerar al celebrului meșter pașoptist, căzut pe câmpul de luptă de la Chichiș (CV), la 27 iulie 1849.

În cadrul rubricii Enciklopédia / Enciclopedie, Pálfalvi Pál, profesor de biologie pensionar din Odorheiu Secuiesc, semnează un articol despre flora cimitirelor din Cașin, iar Czagány Zsuzsa și Gilányi Gabriella publică un articol cuprinzător despre propriile descoperiri de surse muzicale, din arhivele transilvănene.

Ultimul articol din acest număr, intitulat Makkai János be nem teljesedő 80. születésnapjára / Cu ocazia celei de-a 80-a aniversări neîmplinite a lui Makkai János, ste semnat de către actorul clujean Laczkó Vass Róbert. „Împreună cu inginerul minier Makkai János, am mers în Mongolia să săpăm după aur – și în loc de aur am găsit pietre de cerb, despre care probabil că el știa cele mai multe în Cluj-Napoca. Era pasionat să afle ce legătură avem noi, maghiarii, europeni migrați din Asia, cu aceste monolite scitice, pe care au fost sculptate, dacă nu cerbi, atunci portrete de oameni cu trăsături eurasiatice” – scrie Laczkó Vass Róbert în articolul său comemorativ din cadrul rubricii Galéria / Galerie.

Fotografia de pe coperta din față a revistei a fost realizată de Kocsis J. János, iar pe cea din spate apare o pagină a codexului numit Graduale din Cluj, păstrat în Arhivele Naționale din Cluj-Napoca. Celelalte fotografii și ilustrații din acest număr au fost realizate de Czagány Zsuzsa, Gilányi Gabriella, Pálfalvi Pál, Simon Deuten și Vargyasi Levente, respectiv provin din colecții publice și personale.