Ianuarie

În editorialul lunii ianuarie Benkő Levente, redactorul șef al revistei, sintetizează pe scurt activitatea redacției pe anul 2021, cu accent deosebit pe cea de-a doua jumătate a anului, de când a preluat atribuțiile de redactor șef, mulțumindu-le autorilor pentru articolele trimise pe o varietate de subiecte interesante, și schițând câteva idei privind planurile din viitor.

În rubrica „Enciklopédia”/”Enciclopedie”, Széman Emese Rózsa, istoric literar din Cluj-Napoca,  semnează un studiu despre opera „Az ember tragédiája”/„Tragedia omului”, scrisă de Madách Imre, cu ocazia expoziției de ilustrații realizate pe acest subiect de către Orth István.

În cadrul rubricii „Kérdező”/„Interviu”, Szilágyi Szabolcs, jurnalist din Cluj-Napoca, semnează un interesant interviu, realizat cu inginerul constructor clujean Furu Árpád, în legătură cu o recentă carte, ajunsă la cea de-a doua ediție, semnată de specialistul în domeniul monumentelor istorice, volum în care autorul inventariază și prezintă, pe zone și regiuni, a moștenirii arhitecturale populare din Transilvania,

În cadrul rubricii „Galéria”/„Galerie”, Zilahi Nonó, artist plastic din Cluj-Napoca, îl rememorează pe regretatul grafician și pictor Ady József, un adevărat maestru al spațiilor pline de mister. În aceeași ordine de idei, Székely András Bertalan, sociolog și cercetător al minorităților etnice, din Budapesta, publică un articol de comemorare a profesoarei și scriitoarei clujene Demeter Zayzon Mária, care și-a dedicat viața cercetării etnografice și sociologice a minorităților din Bazinul Carpatin, și care a decedat recent, în luna octombrie a anului trecut.

În rubrica „Könyvesház”/”Casa cu cărți”, Dáné Tibor Kálmán comentează și recomandă cartea istoricului Garda Dezső, despre istoria conferințelor din zona Gheorgheni între anii 1977-2020, iar B. Kovács András semnează o recenzie a unei alte publicații a aceluiași autor despre istoria Ținutului Secuiesc de la 1918 până la înființarea Partidului Național Maghiar, formațiunea politică a maghiarilor din România, din perioada interbelică.

Rubrica „Vadrózsák”/”Flori de măceș” continuă cu un articol scris de etnografa Borbély Éva, din Viștea, în care autorul ne călăuzește prin lumea gastronomiei și a superstițiilor populare, legate de mâncărurile, care ne aduc sau nu ne aduc noroc, la trecerea dintre ani.

În rubrica „Tudomány”/„Știință”, studentul clujean Tankó Nándor explică în detalii tehnica datării prin radiocarbon în cercetările arheologice, iar ca și încheiere, , ăn casrul rubricii „Hétköznapi hőseink”/„Eroi de toate zilele”, continuăm serialul reportajelor-portret cu o lucrare despre pedagogul Vida Katalin, din Cehu Silvaniei, material semnat de elevii Fazakas Petra, Győrfi Adrien, Kürti Zsanett și Szabó Natália.

Pe coperta din față a revistei apare o fotografie realizată de Molnár Szabolcs, iar pe cea din spate putem vedea o priveliște superbă, aeriană, a satului Inlăceni (Harghita). Celelalte poze și ilustrații au fost realizate de Orth István, Ady József și Borbély Éva, altele provin din colecții personale și publice.