Martie

În numărul din martie preotul evangelic lutheran, Fejér Olivér semnează editorialul intitulat „Húsvét” („Paște”). Autorul așterne câteva gânduri legate de semnificația acestei sărbătoare creștine, accentuând acea atitudine a credincioșilor, conform căreia omul are posibilitatea să gândească în afara dimensiunilor finite ale vieții pământești. Cei care aleg să facă astfel și parcurg etapele perioadei de post dinaintea învierii lui Hristos, prin iertarea păcatelor vor păși într-o viață onestă, liberă și plină de posibilități.

În cadrul rubricii „Vadrózsák” („Flori de măceş”) ziaristul Csinta Samu în articolul său intitulat „Az örökkévalóságba tartó bujkás ember” („Omul în pieptar, care se îndreaptă către eterniate”) elogiază activitatea și viața folcloristului și etnografului Kallós Zoltán cu ocazia împlinirii a 90 de ani. Autorul scoate în evidență caracterul unic al cercetătorului, care niciodată nu avea atitudinea înțepenită a omului de știință, ci oriunde mergea, parcă ar fi ajuns acasă. Datele colecționate de el constituie un tezaur veritabil și complex al culturii populare din Țara Călatei și Câmpia Transilvaniei, deoarece era interesat de fiecare aspect al acestora, de la muzică până la obiectele vieții de zi cu zi. Realizarea muzeului din Răscruci a fost visul lui dintotdeauna, și ceea ce poate fi văzut acolo este amprenta unei opere ample, care este și va fi moștenirea și responsabilitatea noastră în viitor.  

În cadrul rubricii „Közösség” („Comunitate”), în articolul său intitulat „Tiszán innen, Kárpátok aljában” („Dincoace de Tisa, la poalele Carpaților”), medicul și profesorul universitar Ábrám Zoltán împărtășește experiențele sale trăite cu ocazia unei excursii de schi în Subcarpația, Ucraina, o țară lovită de război. Autorul tratează diferite subiecte în privința acestei zone, comparând datele statistice legate de populație, istorie și economie cu propriile sale concluzii și impresii.

Tot în aceeași rubrică educatoarea Hadnagy Jolán din Lupeni semnează un raport special despre construirea unei șure în curtea memorială a renumitului scriitor Tamási Áron. Realizarea acesteia în locul vechii construcții de lângă casa care aparținea surorii scriitorului a fost și este o adevărată poveste de succes, fiind rezultatul unui efort imens și al muncii depuse în mod voluntar al unor oameni care cred în prezervarea valorilor reprezentate de Tamási, precum și în necesitatea existenței unei astfel de șure care va putea găzdui numeroase evenimente culturale.

În cadrul rubricii „Kibeszélő” („La taifas”) actorul Laczkó Vass Róbert semnează un nou episod din serialul său de convorbiri, organizate în cadrul seratelor de la Casa Memorială „Györkös Mányi Albert” din Cluj. Articolul este cea de a doua parte a convorbirii intitulate „Hat ország egy hátizsákkal” („Șase țări cu un rucsac”), în care actorul clujean stă de vorbă cu dr. Hints Miklós.

În cadrul rubricii „Színpad” („Scenă”) Bodea György, profesor din Cehu Silvaniei, prezintă pe scurt istoria, activitatea și succesele grupurilor de teatru școlare din zonă.

În cadrul rubricii „Könyvesház” („Casa cu cărţi”), Botházi Mária, ziarist, editor și lector universitar din Cluj, semnează recenzia cărții intitulate „Ahol fény, ott árnyék is” („Unde-i lumină e și umbră”) de Nánó Csaba.

Tot în aceeași rubrică istoricul clujean Lakatos Artur recenzează cartea lui Pete László cu titlul „Viva l’Unione magiaro-italica! Magyar-olasz kapcsolatok 1848-1849-ben” („Viva l’Unione magiaro-italica! Relații maghiaro-italiene în 1848-1849”).

În cadrul rubricii intitulate „Emlék-lapok” („File de memorie”) istoricul clujean Vincze Zoltán semnează un articol despre arheologul Roska Márton, un cercetător și om de știință deosebit, a cărui viață și activitate profesională a fost împiedicată constant de valurile istoriei și de schimbările situației politice între anii 1918 și 1953.

În cadrul rubricii „Vadrózsák” („Flori de măceş”) folcloristul și etnograful Almási István semnează un articol pe tema limbajului muzical maghiar, acesta fiind un factor important în fundamentarea și îmbogățirea culturii muzicale generale, precum și în consolidarea identității naționale. 

Coperta din faţă a revistei este ilustrată cu o fotografie realizată de către Vas Géza cu ocazia ceremoniei de confirmare a fetelor din Sic. Pe coperta din spate se poate vedea o fotografie despre biserica Szent Imre /Sfântu Emeric/ din Ghelința, realizată de către Csanády. Celelalte fotografii și ilustrații ale revistei au fost realizate de către Muzeul și Centrul Etnografic „Kallós Zoltán” din Răscruci, Ábrám Zoltán și Jakab Emil.